Fumul emis de incendiile de pădure a ucis 24.100 de americani pe an între 2006 și 2020, potrivit unui studiu publicat miercuri, ai cărui autori au subliniat necesitatea unei schimbări urgente a politicilor climatice în Statele Unite, informează AFP.

'Este un număr foarte mare', a declarat Min Zhang, autoarea principală a acestui studiu publicat în revista Science Advances și cercetătoare la Facultatea de Medicină Mount Sinai din New York.

'Este o problemă de sănătate publică foarte îngrijorătoare', a adăugat ea.

Odată cu încălzirea globală a climei, incendiile de pădure au devenit din ce în ce mai ample, mai îndelungate și mai frecvente. Efectele cauzate de expunerea prelungită la fum asupra sănătății rămân însă puțin cunoscute.

În plus, Donald Trump a abandonat eforturile de luptă împotriva schimbărilor climatice, preferând să susțină strategia contrară, cea bazată pe combustibilii fosili, principalii vinovați pentru apariția fenomenului de încălzire a climei.

Totuși, guvernul american 'știe ce trebuie să facă pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice: promovarea energiei curate, mașinile electrice, creșterea finanțării pentru cercetare', a declara Yaguang Wei, profesor-asistent la Facultatea de medicină Mount Sinai din New York.

Iar la nivel local, spune el, autoritățile trebuie să dezvolte în amonte sisteme de alertă pentru a anticipa sosirea fumului toxic și să instaleze filtre în locuințe, birouri, școli și spitale.

Creierul este vulnerabil

Pentru acest studiu, cercetătorii au pus la punct o metodă ce permite diferențierea efectelor cumulative ale particulelor fine emise de către incendii.

Deși consecințele grave asupra sănătății sunt ușor detectabile, acestea putând să ajungă chiar și la deces, este mai dificil de definit cauza morții unei persoane atunci când toxinele rămân multă vreme în organism și pot să provoace mai târziu boli respiratorii, cardiovasculare și neurologice.

Cercetătorii au analizat datele anuale despre mortalitate din peste 3.068 de comitate americane, exceptând statele Alaska și Hawaii, legându-le apoi de imagini din satelit.

Apoi, ei au exclus din analiză factorii externi ce ar fi putut să explice variațiile aferente ratei mortalității.

Rezultatele au arătat o creștere netă a mortalității. Patologiile cele mai frecvente în acest studiu au fost demența, boala Parkinson și boli ale sistemului circulator.

'În general, oamenii văd bolile cardiovasculare și respiratorii cauzate de fumul incendiilor de pădure. Totuși, noi am descoperit că bolile neurologice erau mai prezente', a explicat Yaguang Wei. 'Creierul nostru pare să fie partea cea mai vulnerabilă'.

Efectele sunt mai pronunțate în zonele rurale, deoarece acestea sunt locurile cele mai apropiate de incendii. În cadrul populației, cei mai tineri sunt și cei mai afectați, probabil pentru că ei petrec mai mult timp în aer liber. Temperaturile scăzute cresc de asemenea rata mortalității: oamenii ies mai mult din casă în timpul verilor răcoroase, în timp ce iernile geroase împiedică risipirea fumului, au precizat autorii studiului.

Acest bilanț de 24.100 de morți pe an reprezintă mai mult decât dublu în raport cu cele 11.415 de decese estimate anterior, bilanț publicat în 2024 în revista PNAS.

Dar, potrivit lui Yaguang Wei, acest nou bilanț este probabil subestimat întrucât analiza la nivelul comitatelor americane nu permite aceeași precizie ca o anchetă la nivel de cod poștal sau de cartier. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)