În contextul în care un tratat de o importanță istorică va deveni o lege internațională sâmbătă, 17 ianuarie 2026, WWF îndeamnă guvernele lumii, industriile oceanice și comunitatea științifică să colaboreze pentru a asigura succesul acestuia, informează agenția de presă ANSA.

Aproximativ două treimi din oceanele lumii, inclusiv Marea Mediterană, vor fi protejate pentru prima oară începând din această sâmbătă. WWF a salutat acordul și cere implementarea completă a sa. Reprezentanții WWF se declară bucuroși de intrarea în vigoare a Tratatului privind mările libere (Acordul pentru biodiversitate dincolo de jurisdicțiile naționale - BBNJ), considerându-l o rază de speranță pentru sănătatea oceanului și a planetei noastre.

Tratatul, care a avut nevoie de aproape două decenii pentru a fi încheiat, reglementează protejarea și gestionarea a aproximativ două treimi din suprafața oceanului global - echivalând cu aproape jumătate din suprafața totală a Pământului.

Kirsten Schuijit, directoarea generală a WWF International, a declarat: 'Intrarea în vigoare a Tratatului privind mările libere marchează un moment istoric pentru oceanele lumii și pentru noi toți care depindem de el. Întrucât tratatul devine o lege internațională, se inaugurează o nouă eră în gestionarea oceanelor și în domeniul cooperării, cu un potențial imens de a oferi oamenilor un ocean și o economie mai sănătoase și mai reziliente'.

WWF consideră că acest tratat și implementarea sa - atât global, cât și la nivel mediteraneean -, acolo unde acest lucru este posibil, reprezintă o contribuție crucială pentru atingerea obiectivului global agreat prin Convenția ONU pentru Diversitate Biologică de a proteja cel puțin 30 de procente din oceanul global până în anul 2030, precum și pentru atingerea obiectivelor europene din cadrul Strategiei UE privind Biodiversitatea pentru 2030.

Deși zona mediteraneeană a înregistrat progrese în anii recenți, doar o mică fracție din apele sale sunt efectiv protejate în prezent, iar o și mai mică zonă este gestionată într-un mod care să salvgardeze conectivitatea ecologică.

Impacturile asupra vieții oceanice generate de pescuitul excesiv și distructiv, poluare, schimbări climatice și apariția unor amenințări emergente precum mineritul pe fundul mării sunt probleme care nu pot fi rezolvate de o singură națiune, nici doar printr-un management sectorial, ci necesită o abordare holistică, iar acesta este momentul în care intervine Tratatul privind mările libere.

'În spațiul mediteraneean, ne confruntăm cu un paradox: este unul dintre punctele fierbinți în ceea ce privește biodiversitatea lumii, dar este și una dintre mările cele mai intens utilizate. Transportul maritim, pescuitul, dezvoltarea costieră, poluarea și criza climatică pun o presiune fără precedent aspra vieții marine și mijloacelor de trai ale comunităților costiere. Crearea unor rețele conectate de zone protejate și bine gestionate, inclusiv a unor coridoare de migrație, nu mai este opțională, ci este esențială', a declarat Paolo Lombardi, de la WWF Mediterranean.

Tratatul privind mările libere consolidează, de asemenea, standardele globale privind evaluarea impactului asupra mediului pentru activități precum pescuitul, transportul maritim, energia offshore și exploatarea viitoare a fundului marin. Pentru Marea Mediterană, acest lucru consolidează un peisaj de guvernanță deja complex, care include Convenția de la Barcelona, politicile UE și organismele regionale de pescuit RFMO, GFCM și ICCAT.

Cu toate acestea, WWF insistă asupra faptului că acordurile internaționale și strategiile regionale vor face cu adevărat diferența doar dacă se vor translata în acțiuni concrete. 'Zona Mării Mediterane nu suferă din cauza lipsei de angajamente. Suferă de o lipsă de implementare. Acum, adevărata provocare este de a transforma aceste acorduri globale și regionale într-o acțiune coordonată, bine finanțată și sprijinită politic în ceea ce privește planificarea spațială marină, gestionarea pescuitului, prevenirea poluării și managementul eficient al zonelor protejate', a spus Carlotta Bianchi, manager pentru politici din cadrul WWF Mediterranean.

Tratatul privind mările libere, cunoscut și sub numele de Acordul pentru biodiversitate dincolo de jurisdicțiile naționale (BBNJ), a fost adoptat în iunie 2023 și a ajuns la pragul minim de 60 de ratificări naționale în septembrie 2025, de care avea nevoie pentru a intra în vigoare peste 120 de zile, pe 17 ianuarie 2026. Tratatul a fost de acum ratificat deja de peste 80 de țări și prima Conferință a Părților (COP) acestui acord este așteptată să aibă loc mai târziu în acest an. Totuși, mai puțin de jumătate dintre țările mediteraneene au ratificat acest tratat crucial, iar WWF Mediterranean îndeamnă toate statele care nu au ratificat încă tratatul să facă acest lucru fără întârziere. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)