Anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată la nivel global, au anunțat miercuri observatorul european Copernicus și institutul american Berkeley Earth, conform cărora temperaturile din 2026 ar urma să se mențină la niveluri istorice ridicate, transmite miercuri AFP.

Temperatura la nivel mondial s-a menținut timp de trei ani la niveluri nemaiîntâlnite până acum la scara umanității, cu o medie în această perioadă de peste 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale (1850-1900), a menționat Copernicus în raportul său anual.

'Creșterea accentuată înregistrată între 2023 și 2025 a fost extremă și sugerează o accelerare a ritmului încălzirii globale', au estimat separat oamenii de știință de la Berkeley Earth din Statele Unite.

Numeroși climatologi și responsabili politici, precum și ONU, s-au resemnat public încă de anul trecut cu faptul că va exista în continuare o încălzire durabilă a climei cu 1,5 grade Celsius, limita cea mai ambițioasă din Acordul de la Paris semnat în 2015. După trei ani la acest nivel, Copernicus estimează că depășirea durabilă va fi probabil oficializată 'până la sfârșitul acestui deceniu, cu mai mult de un deceniu mai devreme decât se perconiza'.

Această accelerare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Statele Unite, al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră, întorc spatele cooperării globale în domeniul climei, sub Donald Trump, și acordă prioritate petrolului.

În același timp, în țările bogate, lupta împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră pierde din avânt. În Franța și Germania, reducerea emisiilor a bătut din nou pasul pe loc în 2025, iar în Statele Unite, o înmulțire a centralelor electrice pe cărbune a determinat o nouă creștere a amprentei de carbon a țării, ștergând ani de progres.

'Urgența acțiunilor climatice nu a fost niciodată mai mare', a declarat Mauro Facchini, șeful Unității Copernicus, într-o conferință de presă.

Nimic nu indică faptul că 2026 va întrerupe această tendință.

Samantha Burgess, director adjunct pentru Schimbări Climatice în cadrul Copernicus, se așteaptă 'ca 2026 să fie unul dintre cei mai călduroși cinci ani înregistrați vreodată. Ar putea fi comparabil cu 2025'.

În ceea ce-i privește pe climatologii de la Berkeley Earth, aceștia prevăd, de asemenea, că 2026 va fi probabil similar cu 2025, cel mai probabil rezultat fiind al patrulea cel mai cald an înregistrat după 1850.

În cazul în care fenomenul El Nino, cu efectul său de încălzire, se va produce, 'ar putea face din 2026 un an record', a declarat pentru AFP Carlo Buontempo, director pentru Schimbări Climatice în cadrul observatorului.

Însă, 'fie că este vorba de 2026, de 2027 sau de 2028, nu contează de fapt. Traiectoria este foarte, foarte clară', a adăugat el.

În 2025, temperatura medie globală la suprafața zonelor de uscat și a oceanelor a fost cu 1,47 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, după un record de 1,60 grade Celsius stabilit în 2024.

Această medie globală maschează temperaturile record din anumite regiuni, în special în Asia Centrală, Antarctica și Sahel, conform analizelor efectuate de AFP folosind date zilnice de la serviciul european.

Berkeley Earth a calculat că 770 de milioane de persoane au experimentat temperaturi record în țările lor. Între timp, în 2025 nu s-a înregistrat niciun record de frig, a notat institutul american.

Anul 2025 a înregistrat numeroase evenimente climatice extreme - valuri de căldură, cicloane și furtuni violente în Europa, Asia și America de Nord, precum și incendii devastatoare în Spania, Canada și California - a căror intensitate sau frecvență este exacerbată de schimbările climatice.

Consumul tot mai mare de petrol, cărbune și gaze fosile este în mare măsură responsabilă pentru această încălzire. Variabilitatea naturală joacă, de asemenea, un rol; fenomenul de răcire naturală La Nina a fost destul de slab anul trecut.

Însă, Robert Rohde, cercetător șef la Berkeley Earth, se declară îngrijorat de alți factori neprevăzuți care amplifică încălzirea, chiar dacă doar cu câteva zecimi sau sutimi de grad la scară planetară.

În special, reglementările internaționale care au redus conținutul de sulf din combustibilul navelor începând din 2020 au avut efectul de a contribui la încălzirea globală prin reducerea emisiilor de dioxid de sulf. Anterior, acești 'aerosoli' creau nori clari care reflectau lumina soarelui și aveau un efect de răcire asupra Pământului. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Simona Aruştei)