Originară din America de Sud, a invadat Africa centrală și a provocat pagube importante în Statele Unite: reperată în Franța metropolitană pentru prima dată în 2022, 'furnica electrică', specie exotică invazivă, amenință să se prolifereze în contextul fondurilor insuficiente pentru eradicarea ei, informează marți AFP.

Comuna La Croix-Valmer (sud), situată pe malul Mării Mediterane, a fost luată cu asalt de Wasmannia auropunctata, cunoscută sub denumirea 'furnica electrică' sau 'mica furnică de foc'.

Boris Martor deține aici o reședință secundară. În vara anului 2023, fiul lui, pe atunci în vârstă de cinci ani, s-a plâns de mușcături pe corp. ''Avea iritații, bășici, dureri puternice...'' cauzate de atacul virulent al acestei mici insecte de doar 1,5 milimetri.

Furnica electrică, originară din America de Sud, a invadat Africa centrală după ce a fost introdusă în Gabon în anii 1920 pentru a lupta împotriva insectelor dăunătoare. A cauzat de asemenea pagube de sute de milioane de dolari culturilor din Texas.

Este în prezent considerată una dintre cele mai agresive 100 de specii invazive din lume, potrivit Institutului francez de cercetare în domeniul agriculturii, alimentației și mediului (INRAE).

În Franța, prima super-colonie a fost descoperită la Toulon (sud-est), în 2022, de Olivier Blight, cercetător în cadrul Institutului mediteraneean de biodiversitate și ecologie al Universității din Avignon. La circa 60 de kilometri de La Croix-Valmer, există un al doilea focar - în Franța există doar două focare până la această oră.

Furnica electrică e periculoasă: la om, în afară înțepăturilor dureroase, poate provoca șoc anafilactic în cazul persoanelor alergice. În țările unde este răspândită, atacurile ei pot provoca orbire la pisici și la câini.

''Prezența sa poate bulversa toate ecosistemele noastre'', a avertizat în 2024 Oficiul Francez pentru Biodiversitate (OFB) din regiunea franceză Paca (sud-est) într-o scrisoare adresată directorului general al acestei agenții și consultată de AFP.

Remediu importat din Australia

Furnicile din două focare franceze, sosite probabil odată cu importul unor plante, provin din aceeași tulpină israeliană, ''mai rezistentă la frig decât tulpina inițială'', de origine tropicală, potrivit OFB Paca.

Parte din echipa restrânsă a lui Olivier Blight, Luc Gomel, inginer agronom la Montpellier, are drept misiune găsirea unui tratament care să anihileze această insectă. Problema este că cele comercializate în Franța împotriva furnicilor obișnuite, cărora le place zahărul, nu sunt pe gustul minusculei Wasmannia.

Cercetătorii și-au îndreptat atenția către un produs importat din Australia, Campaign, autorizat prin derogare pentru a fi utilizat într-un loc și pentru o perioadă precise, prin plasarea unor granule în cutii pentru a ademeni furnicile. Dar cu prilejul unor teste care au avut loc primăvara trecută la Toulon, s-a constatat că multe dintre furnici au evitat cutiile.

Singura soluție, spune Luc Gomel, este de a proceda asemenea australienilor și locuitorilor din Hawaii, care stropesc acest produs.

Or, această metodă necesită o nouă derogare care va trebui obținută de urgență pentru a putea întrebuința tratamentul imediat ce mica furnică iese din hibernare, cel mai târziu la începutul lunii mai.

Ministerul francez pentru Tranziție ecologică a declarat pentru AFP că ''sunt în curs de desfășurare expertize'', în special în ceea ce privește ''riscurile toxicologice''.

Instituția a avertizat însă că aceste produse nu vor garanta eradicarea întrucât furnicile sunt diseminate în principal prin intermediul deșeurilor vegetale și al plantelor în ghiveci.

Cu atât mai mult într-un ''context bugetar cu mai multe restricții''.

Un fond ''verde'' al guvernului francez, utilizat până în prezent, a fost eliminat din proiectul de buget de stat pentru anul 2026. Oamenii de știință vor apela așadar la Europa pentru a încerca să obțină finanțarea necesară pentru un an de tratament.

Însă pentru eradicarea furnicii e ''nevoie de cel puțin trei ani'', a avertizat cercetătorul Olivier Blight. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: darwinfoundation.org