Cu două zile înainte de sosirea liderilor lumii în orașul brazilian Belem pentru a participa la COP30, un bilanț îngrijorător a fost făcut public: angajamentele actuale ale țărilor vor duce omenirea spre o încălzire cu 2,5°C a climei, cu mult peste pragurile prevăzute în Acordul de la Paris, a avertizat marți o agenție din cadrul ONU, informează AFP.

Încălzirea climei este așteptată să se situeze între 2,3°C și 2,5°C pe parcursul acestui secol, dacă foile de parcurs climatice ale țărilor sunt implementate integral, potrivit calculelor făcute de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM), publicate înaintea celei de-a 30-a Conferințe ONU privind schimbările climatice, programată să se desfășoare în orașul Belem din Amazonia braziliană.

Șefii de state și de guverne, reuniți de președintele brazilian Lula în zilele de joi și vineri, vor fi confruntați cu eșecul colectiv de a respecta, pentru moment, obiectivele Acordului de la Paris.

Textul adoptat prin consens global în urmă cu zece ani vizează limitarea creșterii temperaturii medii globale 'cu mult sub' pragul de 2°C în raport cu nivelurile preindustriale și de a încerca să limiteze această încălzire la 1,5°C, un prag ce va fi însă aproape în mod cert depășit pe parcursul anilor următori.

'Misiunea noastră este simplă, dar nu ușoară: trebuie să facem în așa fel încât orice depășire să fie pe cât de slabă și de scurtă va fi posibil', a reacționat Antonio Guterres, secretarul general al ONU, care a recunoscut într-un interviu pentru AFP, în luna septembrie, că obiectivul ce vizează pragul de încălzire a climei cu 1,5°C este 'pe punctul de a se prăbuși'.

El a îndemnat într-un mesaj video la 'reducerea la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră' până în 2050 pentru a se spera apoi 'să se reducă creșterea temperaturii globale sub pragul de 1,5' până la sfârșitul secolului'.

'Deloc la nivelurile necesare'

Omenirea continuă să ardă tot mai mult petrol, gaze naturale și cărbune, ceea ce a dus la o creștere foarte puternică (+2,3%) a emisiilor de gaze cu efect de seră în 2024, potrivit unui nou raport.

Principalii vinovați pentru această creșterea în valoare absolută, sunt India și cei 1,46 miliarde de locuitori ai săi, urmată de China, Rusia și Indonezia. Emisiile din Uniunea Europeană au continuat să scadă, dar cele din Statele Unite au încetat să scadă (+0,1%).

Noul prag de temperatură publicat marți arată o ameliorare cu circa 0,3°C în raport cu anul trecut, însă beneficiază totodată de schimbări metodologice (de ordinul a 0,1°C) și include angajamentele americane formalizate în timpul președintelui Joe Biden, care sunt în realitate caduce (pentru încă 0,1°C).

Noile promisiuni ale țărilor lumii 'abia au făcut să se miște cursorul', potrivit experților de la ONU.

'Ambiția și acțiunea nu sunt deloc la nivelurile necesare în lume și în mod colectiv', a declarat Anne Olhoff, coordonatorul științific al raportului.

Aceste noi estimări se bazează pe foile de parcurs pentru 2035 pe care țările trebuie să le publice înainte de COP30 (10-21 noiembrie), o obligație a Acordului de la Paris. Însă mai puțin de o treime dintre țările lumii au făcut acest lucru la timp.

Pe baza politicilor actuale, așadar fără a se ține cont de posibile angajamente mai bune, încălzirea climei globale va ajunge la 2,8°C (comparativ cu o creștere de 3,1°C estimată anul trecut), au calculat specialiștii de la ONU.

Revenire la 1,5°C?

Într-un alt raport publicat săptămâna trecută, ONU a întâmpinat dificultăți în a cuantifica efectul planurilor climatice naționale, în absența datelor, considerând scăderea emisiilor la 10% în următorul deceniu în raport cu 2019, în locul scăderii necesare de 60%. Concluzia era aceeași: traiectoria estimată prin Acordul de la Paris este departe de a fi urmată.

Așadar, ONU vorbește de acum în mod deschis despre un scenariu de depășire 'temporară și minimală'.

Această 'depășire' ar presupune reducerea foarte puternică a emisiilor, precum și absorbirea unor cantități industriale de CO2 din atmosferă, în manieră naturală (păduri) sau utilizând tehnologii de captare, în prezent marginale și încă imature.

Iar această situație nu este deloc ideală: oamenii de știință insistă asupra faptului că fiecare încălzire suplimentară cu o fracțiune de grad Celsius crește intensitatea cicloanelor și a caniculelor și reduce șansele de supraviețuire ale coralilor.

'Avem încă nevoie de reduceri fără precedent ale emisiilor de gaze cu efect de seră, într-un termen din ce în ce mai scurt, într-un context geopolitic dificil', a explicat Inger Andersen, directoarea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM). AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)