Alimentată de apele anormal de calde ale Mării Caraibilor, furtuna tropicală Melissa a devenit un uragan de categoria 5 și se deplasează cu o viteză foarte mică, o combinație ce ar putea să îi amplifice efectele, între vânturi violente și ploi diluviene, informează AFP.

Oamenii de știință au explicat faptul că furtunile care se intensifică rapid în timp ce stagnează asupra unor regiuni sunt în creștere pe măsură ce clima se încălzește.

'Marker al schimbărilor climatice'

De la stadiul de furtună însoțită de vânturi care bat cu puțin peste 110 km/h, Melissa a fost clasificată într-un interval de 24 de ore ca uragan de categoria 4, cu vânturi de 225 km/h. Apoi, ea s-a intensificat și mai mult și a devenit un uragan de categoria 5, nivelul maxim pe scara Saffir-Simpson.

Dintre cele cinci uragane formate în Oceanul Atlantic în acest sezon, patru s-au intensificat în această manieră spectaculoasă.

'Nu am avut foarte multe uragane în Atlantic în acest sezon, dar un număr neobișnuit de mare dintre ele au trecut printr-o fază de intensificare destul de rapidă', a declarat Kerry Emanuel, meteorolog și climatolog la MIT.

Este dificil să se stabilească o legătură de tip cauză-efect între schimbările climatice și evenimente specifice, dar oamenii de știință sunt mai încrezători atunci când este vorba despre tendințe.

'Luate în ansamblu, ar putea foarte bine să fie vorba despre un marker al schimbărilor climatice', a continuat Kerry Emanuel.

Temperaturile de la suprafața mărilor mai calde 'injectează' mai multă energie în furtuni, furnizându-le un fel de combustibil suplimentar. Însă este nevoie de o nuanță: de fapt, diferența de temperatură dintre apă și atmosferă reprezintă elementul care determină forța potențială a unui uragan.

'Această încălzire atmosferică are tendința de a reduce intensitatea, iar creșterea temperaturii de la suprafața mării are tendința de a crește intensitatea', a explicat David Gilford, cercetător la ONG-ul Climate Central. În general, 'temperatura de la suprafața mării are câștig de cauză' în stabilirea intensității furtunilor.

Melissa a trecut peste ape cu 1,4°C mai calde din cauza schimbărilor climatice, potrivit unei prime analize realizate de Climate Central - temperaturi care au devenit de cel puțin 500 de ori mai probabile din cauza încălzirii provocate de om.

'Situație înfricoșătoare'

Oceane mai calde înseamnă și furtuni cu umiditate mai mare.

'Estimăm că vor exista între 25% și 50% de precipitații suplimentare în timpul unei furtuni precum Melissa din cauza schimbărilor climatice', a declarat David Gilford.

Un factor agravant este și faptul că furtuna avansează lent, cu o viteză de doar 4,8 km/h.

Acest uragan ar trebui să aducă între 50 și 63 de centimetri cubi de ploaie în anumite zone din Jamaica.

Jill Trepanier, expertă în climatologia uraganelor la Universitatea de Stat din Louisiana, evocă periculozitatea unor furtuni precum Melissa.

'Pot exista unde de furtună prelungită. Pot exista precipitații abundente într-o perioadă prelungită, iar bazinul colector nu poate să le susțină. Poate fi vorba despre viteza extremă a vânturilor pe o perioadă lungă de timp. Majoritatea infrastructurilor nu pot să reziste în fața lor. Ar putea exista o combinație între aceste trei elemente', a adăugat ea.

Oamenii de știință au redactat un raport anul trecut despre furtunile stagnante, care a dezvăluit că evenimentele de acest tip din Marea Caraibilor se produc în general în octombrie, în apropierea regiunilor costiere.

În principiu, furtunile stagnante dispar pe măsură ce ele aspiră apă rece din adâncurile mării.

Melissa iese din tipare deoarece s-a intensificat în timp de stagna în aceeași zonă - un semnal că apa mării era atât de caldă și căldura aerului atât de intensă, încât furtuna a evitat acest efect obișnuit de autodistrugere.

'Este o situație puțin cam înfricoșătoare', a declarat Jill Trepanier.

Potrivit lui James Kossin, fost climatolog la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din Statele Unite, datele arată în mod clar că numărul furtunilor stagnante este în creștere.

Un factor posibil care explică acest fenomen este 'amplificarea arctică' - când schimbările climatice reduc diferența de temperatură între latitudinile mici și mari ale planetei noastre, ceea ce slăbește vânturile care, în mod normal, propulsează uraganele.

Însă cercetări suplimentare sunt necesare pentru a confirma această legătură de cauzalitate, a recunoscut James Kossin. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)