Seismele care au zguduit timp de peste 30 de zile insula Santorini din Grecia la începutul anului 2025 ar putea fi asociate cu mișcările magmei sub doi vulcani din această regiune a Insulelor Ciclade, potrivit unui studiu publicat miercuri, informează AFP.

De la 27 ianuarie și până la începutul lunii martie, mii de cutremure de pământ au fost înregistrate între insulele Santorini, Amorgos, Ios și Anafi din Marea Egee.

Cele mai puternice seisme, cu magnitudini cuprinse între 5 și 5,3, nu au făcut victime și nici pagube materiale importante.

Însă ele au provocat o vie îngrijorare, determinându-le pe autoritățile elene să decreteze starea de urgență timp de o lună într-o regiune cunoscută pentru intensa ei activitate tectonică și vulcanică.

Potrivit autorilor studiului publicat în revista Nature, activitatea vulcanică s-ar afla la originea acestei serii de seisme.

Situată la convergența plăcilor tectonice africană și anatoliană, Santorini face parte dintr-un arc vulcanic alături de doi vulcani subacvatici, apropiați de această insulă și denumiți Nea Kameni și Kolumbo, care se află la o distanță de 7 kilometri unul de celălalt.

Marius Iksen de la Centrul de Geoștiințe din Potsdam (Germania), Jens Karstens de la Centrul de cercetări oceanice din Kiel (Germania) și colegii lor au studiat datele seismice, precum și date satelitare obținute timp de mai multe luni.

Lanțul de evenimente a început în iulie 2024, când magma a urcat spre suprafață dintr-un rezervor de mică adâncime situat sub Nea Kameni. Acest fapt a dus mai întâi la o ridicare abia perceptibilă, de doar câțiva centimetri, a caldeirei din Santorini, un vast crater.

Pe 27 ianuarie 2025, cercetătorii au observat un transfer de magmă de la 7,6 kilometri adâncime sub Kolumbo spre Nea Kameni, ceea ce a declanșat probabil seria de seisme.

Aproximativ 300 de milioane de metri cubi de magmă s-au infiltrat sub forma unui dig - o coloană de rocă topită care pătrunde într-o fractură a scoarței terestre - cu o lungime de 13 kilometri și care se oprește la 3-5 kilometri sub fundul mării.

În urma acestei mișcări magmatice, Insula Santorini s-a scufundat din nou cu câțiva centimetri, un fenomen interpretat de cercetători drept o dovadă a unei conexiuni până acum necunoscute între cei doi vulcani.

'Caracterul în cascadă al evenimentelor din timpul crizei ar putea indica faptul că cele două sisteme vulcanice împart și, probabil, își dispută aceeași alimentație magmatică în profunzime, ceea ce implică o conexiune hidraulică între acești vulcani vecini', au explicat autorii studiului. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)