Peste 15.000 de decese ar putea fi atribuite schimbărilor climatice manifestate în această vară în principalele orașe europene, susțin mai mulți cercetători într-un studiu care este încă preliminar, dar al cărui interes a fost salutat de alți oameni de știință, informează AFP.

'Centrat pe 854 de orașe europene, acest studiu concluzionează că schimbările climatice se află la originea a 68% din cele 24.400 de decese care ar fi asociate căldurii din această vară', a subliniat miercuri un comunicat de presă publicat de cele două instituții britanice din care fac parte autorii cercetării, Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine.

Ei au ajuns la concluzia că între 15.013 și 17.864 de decese asociate căldurii din această vară nu s-ar fi produs în absența schimbărilor climatice în aceste orașe, care reprezintă însă doar o treime din populația europeană.

Este vorba despre o primă estimare de amploare despre impacturile sanitare ale unei veri ce a fost marcată în Europa de temperaturi deosebit de ridicate. Mai multe canicule au fost observate, iar vara din 2025 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în mai multe țări, precum Spania, Portugalia și Regatul Unit.

Or, efectele căldurii asupra sănătății sunt bine cunoscute: agravarea tulburărilor cardiovasculare, deshidratare, tulburări ale somnului. Iar persoanele în vârstă sunt, de departe, cele mai expuse în fața riscului de a muri din aceste cauze.

Totuși, aceste cifre trebuie interpretate cu prudență. Acest tip de studiu, din ce în ce mai frecvent în ultimii ani, are ca scop furnizarea unei estimări rapide a mortalității legate de încălzirea climei globale, fără a aștepta publicarea unei revizuiri științifice clasice, cu o metodologie mai robustă.

Pentru a ajunge la concluziile lor, cercetătorii au calculat mai întâi prin modele computerizate în ce măsură încălzirea globală a contribuit la temperaturile ridicate din această vară. Ei au estimat, la final, că, fără schimbările climatice, temperaturile medii ar fi fost cu 2,2°C mai scăzute în orașele vizate.

Autorii au comparat apoi această observație cu datele anterioare privind mortalitatea legată de căldură în diferite orașe. Astfel, au ajuns la concluzia că încălzirea climatică a contribuit la peste 800 de decese în Roma, peste 600 în Atena, peste 400 în Paris. În general, peste 85% din aceste decese au afectat persoane cu vârste de peste 65 de ani.

'Este suficient ca valurile de caniculă să fie cu 2°C - 4°C mai calde pentru ca mii de oameni să moară', a subliniat Garyfallos Konstantinoudis, coautor al studiului, în cadrul unei conferințe de presă, calificând valurile de căldură drept 'ucigași tăcuți'.

Însă aceste cifre nu iau în considerare mortalitatea excesivă reală care a fost observată. Pe baza acestor date, cercetătorii ajung să ofere o estimare solidă a mortalității legate de căldură: aceasta a cauzat aproximativ 47.000 de decese în Europa în 2023, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Medicine la un an după perioada vizată.

'În prezent, este imposibil să obținem statistici în timp real', a recunoscut Friederike Otto, coautoare a studiului. Însă estimările 'se încadrează în limitele corecte', a dat ea asigurări.

De fapt, mai mulți cercetători care nu au participat la realizarea studiului au salutat valoarea acestuia, subliniind chiar că estimările sale ar putea fi subestimate.

'Metodele utilizate în aceste studii de atribuire sunt solide din punct de vedere științific, dar prudente', a explicat Akshay Deoras, specialist în științe atmosferice la universitatea britanică din Reading, pentru Science Media Centre. 'Numărul real al deceselor ar putea fi chiar mai mare', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)