Un nou studiu oferă o imagine de ansamblu asupra expunerii la pesticide în Franța: cei care locuiesc în apropierea podgoriilor sunt mai expuși decât ceilalți cetățeni, conform cercetării prezentate luni de două agenții de sănătate, fără a se determina încă potențialul impact asupra sănătății, transmite AFP.

Așteptatul studiu PestiRiv a măsurat prezența a 56 de substanțe în urina și părul a 1.946 de adulți și 742 de copii, precum și în aerul exterior, praful și aerul din locuințe, plus în câteva grădini de legume.

Conform acestui studiu, nivelurile de contaminare ce au fost constatate în zonele viticole au fost uneori cu 45% mai mari în urină, cu peste 1.000% mai mari în praf și de 12 ori mai mari în aer, comparativ cu zonele aflate la distanță de orice culturi, a explicat presei Clemence Fillol de la agenția națională franceză Sante publique (SpF), care a participat la studiu.

În perioadele de tratare a culturilor, nivelurile de contaminare ar putea crește cu până la 60% în urină sau, în funcție de pesticidele măsurate, cu peste 700% în praf și de până la 45 de ori mai mult în aer, a continuat ea.

De o amploare fără precedent, studiul, realizat în perioada 2021-2022, a acoperit 265 de locații din șase regiuni viticole (Grand Ouest, Bourgogne Franche-Comte (nord-est), Auvergne Rhone-Alpi (centru), Provence-Alpi-Coasta de Azur (sud-est), Occitania și Noua Aquitanie (sud-vest).

Acest studiu realizat de SpF și de Agenția Franceză pentru Securitate Alimentară, de Mediu și de Sănătate în Muncă (ANSES) a investigat și alte surse potențiale de expunere (alimentație, stil de viață etc).

Potrivit celor două agenții, aceste constatări, care sunt în concordanță cu rezultatele studiilor din Statele Unite și Olanda, arată că persoanele care locuiesc în apropierea podgoriilor sunt mai expuse la produse fitofarmaceutice (fungicide, erbicide și insecticide) decât cei care locuiesc la distanță de orice cultură. Aceste concluzii au fost comunicate părților interesate (fermieri, aleși locali, ONG-uri etc.).

Majoritatea substanțelor, fie ele specifice viilor (folpet, metiram) sau nu (glifosat, fosetil-aluminiu, spiroxamină etc.) au fost găsite în apropierea podgoriilor - o cultură aleasă pentru consumul ridicat al acestor produse și proximitatea față de locuințe.

Fiecare țară a UE este obligată să elaboreze un plan strategic pentru reducerea pesticidelor, care sunt utilizate pentru a proteja culturile de organismele considerate dăunătoare (plante, animale, ciuperci), dar care afectează și mediul și sănătatea.

Franța, la fel ca alte țări, se luptă să reducă consumul de produse de protecție a plantelor, sindicatele agricole invocând lipsa unor produse alternative eficiente, în ciuda presiunii mișcărilor de protecție a mediului.

Doi factori principali apar în acest studiu: contaminarea crește odată cu cantitatea de pesticide răspândită și scade odată cu distanța față de podgorii, a explicat Ohri Yamada (ANSES).

Durata de ventilare a locuinței și timpul petrecut în aer liber joacă, de asemenea, un rol, însă într-o măsură mai mică.

Copiii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani au fost mai puternic contaminați, deoarece erau 'în contact mai mare cu solul' sau își duceau mai frecvent mâinile la gură, dar 'și prin consumul de alimente', a explicat Clemence Fillol.

Copiii sub trei ani nu au fost incluși în studiu, oamenii de știință invocând dificultăți practice. În plus, prea puțini viticultori și lucrători agricoli au participat pentru a stabili niveluri specifice de contaminare.

O altă limitare: cercetătorii nu au putut accesa 'date reale privind utilizarea produselor de protecție a plantelor' și au trebuit să utilizeze 'o metodă foarte complexă și consumatoare de timp' pentru a reconstitui cantitățile de pesticide pulverizate.

Și nu în ultimul rînd, acest studiu nu evaluează efectele asupra sănătății ale acestor expuneri.

'În prezent, nu avem nicio legătură între nivelurile de contaminare constatate și semnele clinice asupra sănătății umane', cum ar fi anumite patologii, în special cancerele, a rezumat Benoît Vallet, director general al ANSES.

Acest studiu 'nu pretinde că răspunde la toate întrebările', a subliniat și Caroline Semaille, director general al SpF.

Chiar dacă nivelurile de expunere nu le depășesc pe cele anticipate în autorizațiile de comercializare a pesticidelor, agențiile recomandă, ca măsură de precauție, 'reducerea utilizării pesticidelor la strictul necesar' pentru produsele de protecție a plantelor, în special printr-o implementare 'ambițioasă' a strategiei Ecophyto 2030. O altă recomandare este informarea locuitorilor înainte de tratamentele în podgorii.

'Acest studiu ne confirmă temerile. Cu cât suntem mai aproape, cu atât suntem mai expuși', a declarat pentru AFP Francois Veillerette, purtător de cuvânt ONG-ului Generations futures, îngrijorat de 'lipsa de entuziasm' a guvernului privind relansarea programului Ecophyto, care vizează reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Alexandru Cojocaru)