Antarctica pare să treacă printr-o serie de schimbări ''abrupte'' și interconectate, cu consecințe potențial catastrofale pentru întreaga lume, au avertizat cercetătorii în urma unui studiu publicat miercuri în jurnalul științific Nature și citat de agențiile AFP și Reuters.

Oamenii de știință, majoritatea din Australia, au subliniat existența unor ''dovezi emergente ale schimbărilor rapide'' în mediul antarctic: retragerea banchizelor, încetinirea curenților oceanici, topirea calotei glaciare și amenințări la adresa anumitor specii, cum ar fi pinguinii imperiali.

''Apar dovezi ale unor schimbări rapide, interconectate și care uneori se auto-perpetuează în mediul antarctic'', se arată în articol.

Studiul a colectat date din observații, carote de gheață și jurnale de bord ale navelor pentru a cartografia schimbările pe termen lung în zona gheții marine, punând în context declinul rapid din ultimii ani.

''O schimbare de regim a redus întinderea gheții marine din Antarctica mult sub variabilitatea naturală din secolele trecute și, în anumite privințe, este mai bruscă, neliniară și potențial ireversibilă decât pierderea gheții marine din Arctica'', se arată în studiu, cu refere la topirea gheții de la Polul Nord.

''Antarctica prezintă semne îngrijorătoare în ceea ce privește gheața, oceanul și ecosistemelor sale. Unele dintre aceste schimbări abrupte vor fi greu de stopat și vor avea consecințe pentru generațiile viitoare'', a declarat pentru AFP Nerilie Abram, cercetătoare la Universitatea Națională Australiană și autoare principală a studiului.

Oamenii de știință avertizează de mulți ani asupra riscurilor reprezentate de schimbările climatice induse de om pentru Antarctica și asupra consecințelor potențial catastrofale pentru viitor, cum ar fi creșterea nivelului oceanelor, cauzată de topirea gheții.

Însă, studiul arată, de asemenea, modul în care aceste schimbări sunt interconectate și pot, la rândul lor, să exacerbeze schimbările climatice, a subliniat Nerilie Abram.

Retragerea banchizelor, spre exemplu, reduce capacitatea acestora de a reflecta energia solară (efectul de albedo), amplificând astfel încălzirea globală.

Institutul Britanic de Cercetări Polare (BAS) a arătat, de asemenea, într-un studiu publicat în iunie, că numărul pinguinilor imperiali din colonii scade mai rapid decât se estimase anterior din cauza retragerii banchizelor.

Încetinirea curentului oceanic antarctic și topirea calotelor glaciare se influențează reciproc, un cerc vicios pe care oamenii de știință îl numesc buclă de retroacțiune. Aceste fenomene încurajează la rândul lor încălzirea globală sau creșterea nivelului oceanelor, pe termen lung.

Oamenii de știință au declarat deja că regiunea din Antarctica de Vest a calotei glaciară este expusă riscului de colaps ireversibil din cauza creșterii temperaturilor. Spre deosebire de banchize, topirea acesteia crește nivelul oceanelor, un fenomen care probabil va dura timp de mai multe secole și va persista chiar și în cazul unei stabilizări a climei.

Această zonă a Antarcticii conține suficientă apă înghețată pentru a crește nivelul oceanelor planetei cu aproximativ șase metri. Jumătate din această masă, echivalentă cu o creștere a nivelului oceanelor cu aproximativ trei metri, este expusă riscului de colaps ireversibil în viitorul apropiat.

În concluzie, autorii estimează că ''singura modalitate sigură de a reduce riscul unor schimbări bruște în mediul antarctic este de a realiza reduceri rapide și profunde ale emisiilor de CO2 în acest deceniu'' și de a limita încălzirea cât mai aproape de pragul de 1,5 grade Celsius peste temperaturile din perioada preindustrială, cea mai ambițioasă limită prevăzută în Acordul de la Paris. AGERPRES/(AS - editor: Dana Purgaru, editor online: Gabriela Badea)