Exploatarea minieră în adâncurile oceanelor ar putea avea un impact negativ asupra vieții marine, de la cele mai mici organisme până la prădători mari, cum ar fi peștele spadă și rechinii, a dezvăluit un studiu finanțat chiar de o mare companie din industria extractivă, publicat joi, transmite AFP.

Firma canadiană The Metals Company a plătit aproximativ 1 milion de dolari organizației australiene de cercetare științifică, CSIRO, pentru a examina datele colectate în Oceanul Pacific.

Porțiuni uriașe ale fundului mării Oceanului Pacific sunt acoperite de noduli polimetalici, structuri asemănătoare pietricelelor, cu niveluri variabile de mangan, cobalt, cupru și nichel.

The Metals Company a surprins pe toată lumea solicitând la Washington, prin intermediul filialei sale americane, primul permis de exploatare minieră comercială în apele internaționale, în special în Zona Clarion-Clipperton.

Situată între Mexic și Hawaii, Zona de Fractură Clipperton este un vast platou abisal care acoperă aproximativ patru milioane de kilometri pătrați.

Ocolind International Seabed Authority (ISA - Autoritatea Internațională a adâncurilor marine), din care Statele Unite nu sunt membre, compania canadiană intenționează să profite de o lege americană din 1980, recent reactivată de Donald Trump, pentru a-și începe proiectul în termen de doi ani.

Companiile miniere nu au găsit încă cea mai bună modalitate de a recupera nodulii de metale aflați la adâncimi de cinci kilometri sau mai mult. Eforturile lor se concentrează pe mașini robotizate de recoltare care aspiră nodulii.

Specii precum castraveții de mare, viermi marini, stelele de mare și crustaceele ar putea experimenta 'scăderi semnificative' ale populației ca urmare a acestor exploatări, indică studiul. Se raportează că unele specii își revin parțial în decurs de un an, dar organismele care se hrănesc prin filtrare și organismele mici care se hrănesc cu sedimente se recuperează greu.

'Pe fundul mării, cercetările noastre arată că există impacturi locale substanțiale din cauza diferitelor operațiuni miniere', a declarat omul de știință Piers Dunstan la conferința organizată joi pentru prezentarea acestui studiu.

Peștii prădători s-ar putea confrunta cu o acumulare de metalele toxice în corpul lor după o expunere prelungită la norii de sedimente ridicați prin excavare.

'Peștele spadă și rechinii mari au acumulat cele mai mari concentrații simulate de metale', au remarcat oamenii de știință în raportul lor.

'Acest proiect contribuie la asigurarea faptului că, în cazul în care mineritul în adâncime va continua, există o abordare clară pentru înțelegerea riscurilor și impacturilor potențiale asupra vieții marine și ecosistemelor', a mai susținut Piers Dunstan.

Tina Soliman-Hunter, profesoară la Universitatea Macquarie din Australia, a explicat că acesta a fost unul dintre 'cele mai cuprinzătoare' studii privind mineritul în adâncime de până acum.

'Fără o astfel de cercetare, există riscul unor daune legate de minerit care ar putea persista timp de generații', a subliniat ea.

Condusă de WWF, o Coaliție de Afaceri pentru Stoparea Mineritului în Adâncime a fost lansată în 2021, iar 64 de companii s-au alăturat. Instituții financiare precum Deutsche Bank, Credit Suisse (UBS), Credit Agricole și Banca Europeană de Investiții au indicat, de asemenea, că nu vor finanța această activitate.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)