Perioadele cele mai aride au coincis cu perioadele de tulburări politice în China, potrivit unui studiu recent al precipitațiilor din mii de ani, care a stabilit o legătură istorică între stresul climatic și haos, informează AFP.

Studiul, publicat în această lună în prestigioasa revistă Nature, se bazează pe o analiză a inelelor anuale ale copacilor Juniperus przewalskii (ienupăr Przewalski) de pe platoul tibetan din sud-vestul Chinei.

Analiza oferă o perspectivă asupra modului în care stresul climatic a modelat societățile și schimbările de putere de-a lungul mileniilor.

'Având în vedere preocupările crescânde cu privire la schimbările climatice la nivel global, este esențial să înțelegem schimbările istorice și actuale' în ceea ce privește seceta și ciclul apei, scriu cercetătorii în studiu.

Variațiile izotopilor din inelele de creștere au fost utilizate pentru a înțelege variațiile de precipitații de-a lungul timpului.

Autorii studiului, dintre care mulți sunt cercetători la Academia Chineză de Științe, au putut să reconstituie astfel arhivele climatice din ultimii 3.476 de ani.

Studiul estimează că 'dezvoltarea și prăbușirea mai multor dinastii chineze corespund cu momentul unor schimbări semnificative spre condiții aride, cu trei faze distincte de scădere a precipitațiilor pe termen lung după o lungă perioadă umedă'.

În timpul primei faze de secetă (de la 110 î.Hr. la 280 d.Hr.), când clima a devenit aridă în anul 14 d.Hr., foametea și cazurile de canibalism s-au multiplicat, ducând la răscoale generalizate care au culminat în cele din urmă cu răsturnarea efemerei dinastii Xin (anii 9 d.Hr. - 23 d.Hr.), potrivit raportului.

Acea fază a coincis, de asemenea, cu războaiele din perioada Celor Trei Regate, care, asociate cu o foamete generalizată cauzată de secetă, au dus la o scădere bruscă a populației chineze (de la 60 de milioane la 30 de milioane de locuitori).

După a doua perioadă (330 d.Hr. - 770 d.Hr.), care acoperă mai ales dinastiile Sui și Tang, cea de-a treia perioadă (950 d.Hr. - 1300 d.Hr.) corespunde dinastiei Song și declinului acesteia.

'Condițiile umede din primele faze ale fiecărei dinastii erau asociate cu perioade de prosperitate, în timp ce trecerea progresivă la ariditate coincidea sistematic cu declinul lor și cu prăbușirea lor finală', notează autorii studiului.

Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria înregistrărilor meteorologice efectuate atât în China, cât și la nivel mondial. Fenomenele meteorologice extreme care au decurs din această căldură excesivă au cauzat pierderi de 310 miliarde de dolari, potrivit grupului de asigurări Swiss Re. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dãdârlat)