De la micul şi fragilul arhipelag Mayotte la puternica Arabie Saudită, de la metropolele europene prospere şi până la mahalalele supraaglomerate din Africa, nicio regiune nu a fost scutită în 2024 de dezastre naturale, aproape toate acestea fiind exacerbate de schimbările climatice, informează vineri AFP.

2024, anul cel mai călduros din istoria înregistrărilor meteorologice, a cunoscut recorduri de temperatură, atât în aer cât şi la suprafaţa mărilor, iar această căldură a reprezentat un fel de "carburant" care a contribuit la intensificarea cicloanelor, a valurilor de caniculă şi a altor fenomene meteorologice extreme din lumea întreagă.

Potrivit reţelei ştiinţifice World Weather Attribution (WWA), devenită instituţia de referinţă în analiza influenţei schimbărilor climatice asupra dezastrelor naturale, aproape toate marile catastrofe naturale studiate în ultimele 12 luni au fost exacerbate de consecinţele emisiilor de gaze cu efect de seră produse de omenire.

"Impacturile încălzirii cauzate de energiile fosile nu au fost niciodată atât de clare, nici atât de devastatoare ca în 2024. Trăim într-o nouă eră periculoasă", a declarat experta în climatologie Frederike Otto, coordonatoarea WWA.

Caniculă

Pericolul mortal al caniculelor a avut un ecou răsunător pe plan internaţional în luna iunie, când peste 1.300 de credincioşi musulmani au murit în timpul Hajjului, pelerinajul de la Mecca, în Arabia Saudită. Temperaturile au atins atunci valoarea de 51,8 grade Celsius.

Niciun continent nu a fost scutit de căldura extremă, a cărei poreclă de "ucigaş tăcut" a fost ilustrată de victimele înregistrate în Thailanda, India şi Statele Unite.

În Mexic, un val de caniculă a fost atât de intens încât maimuţe urlătoare au căzut moarte din copaci, în timp ce în Pakistan milioane de elevi au fost somaţi să rămână în casele lor atunci când temperatura a depăşit pragul de 50 de grade Celsius.

În Grecia, o caniculă precoce, cu peste 40 de grade Celsius încă din luna iunie, a dus la închiderea Acropolei pentru vizitatori şi a alimentat incendii violente, marcând cel mai călduros început de vară observat vreodată în Europa.

Inundaţii

Schimbările climatice nu înseamnă însă doar valuri de caniculă: oceanele mai calde duc la o evaporare mai mare a apei, iar o atmosferă mai caldă reţine mai multă umiditate (cu până la 7% mai mult la fiecare 1 grad Celsius), care provoacă mai multe ploi torenţiale.

În aprilie, Emiratele Arabe Unite au primit echivalentul a doi ani de ploaie într-o singură zi, precipitaţiile inundând zone mari din teritoriul acestui stat deşertic şi paralizând activitatea Aeroportului din Dubai.

Kenya tocmai ieşise dintr-un episod de secetă extremă în momentul în care această ţară din estul Africii s-a confruntat cu cele mai grave inundaţii din ultimele decenii.

În Africa de Vest şi Africa Centrală, patru milioane de persoane au avut nevoie de ajutor umanitar după inundaţii istorice, care au făcut peste 1.500 de morţi, în timp ce Europa - în special Spania - s-a confruntat şi ea cu viituri devastatoare.

Afganistan, Rusia, Brazilia, China, Nepal, Uganda, India, Somalia, Pakistan, Burundi şi Statele Unite nu au fost nici ele scutite de inundaţii în ultimele 12 luni.

Cicloane

Suprafaţa mai caldă a oceanelor a alimentat cu energie cicloanele tropicale, accelerând forţa vânturilor distrugătoare în momentul în care acestea au atins uscatul. Uragane majore, precum Milton, Beryl şi Helene, au devastat Statele Unite şi regiunea Mării Caraibilor, în timpul unui sezon 2024 marcat de o activitate ciclonică superioară mediei multianuale.

Numai în luna noiembrie, statul Filipine s-a confruntat cu şase furtuni majore, la doar două luni după distrugerile cauzate de taifunul Yagi, care a devastat Asia de Sud-Est.

Ciclonul Chido, care a devastat arhipelagul francez Mayotte în decembrie, ar fi fost mai puţin intens în absenţa schimbărilor climatice, potrivit concluziilor formulate într-un studiu preliminar.

Secete şi incendii

Sub efectul dereglării climatice, anumite regiuni ale lumii devin mai umede, iar altele mai secetoase.

Seceta a afectat sever mai multe regiuni din America, provocând incendii de pădure masive în vestul Statelor Unite, în Canada şi chiar în unele zone din Amazonia, una dintre cele mai umede zone din lume.

Din cauza lunilor succesive de secetă în ţări din sudul Africii, aproximativ 26 de milioane de persoane erau ameninţate cu foametea în decembrie, potrivit Programului Alimentar Mondial (PAM).

Costuri

Fenomenele meteorologice extreme au ucis mii de oameni în 2024 şi au sărăcit şi mai mult anumite populaţii.

Pe plan economic, catastrofele naturale au cauzat pierderi de 310 miliarde de dolari la nivel global, potrivit unei estimări a grupului de asigurări Swiss Re.

Până la 1 noiembrie, Statele Unite au înregistrat de la începutul anului 2024 dezastre meteorologice ale căror distrugeri au depăşit 1 miliard de dolari, potrivit autorităţilor americane.

În Brazilia, seceta a provocat costuri de 2,7 miliarde de dolari pentru sectorul agricol, între iunie şi august. Iar în ceea ce priveşte viticultura, producţia mondială de vin, afectată de intemperii, a atins un nivel minim ce nu a mai fost văzut din 1961, potrivit unei organizaţii profesionale internaţionale. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)