Secetele record de pe planeta noastră sunt pe cale să devină "o nouă normă" care îi obligă pe liderii lumii "să regândească radical" modul în care le gestionează, a avertizat luni ONU publicând un atlas mondial al acestui flagel, în prima zi a unui summit global împotriva deşertificării, informează AFP.

Anul 2024, care se pare că va fi cel mai călduros măsurat vreodată pe Terra, a fost marcat de mai multe secete devastatoare în regiunea Mării Mediterane, Ecuador, Brazilia, Maroc, Namibia şi Malawi, provocând incendii, penurii de apă şi de hrană.

În fiecare an, secetele afectează în mod direct 55 de milioane de persoane şi reprezintă "unul dintre riscurile cele mai costisitoare şi letale la nivel mondial", potrivit atlasului publicat de Convenţia Naţiunilor Unite de Luptă Contra Deşertificării (CNULCD) în parteneriat cu Centrul de cercetare ştiinţifică al Comisiei Europene (JRC).

Impacturile secetelor sunt "mai puţin vizibile şi atrag mai puţin atenţia decât evenimentele bruşte precum inundaţiile şi cutremurele de pământ", dar ele nu trebuie să fie subestimate: în urma unui efect de domino, secetele constituie "un fenomen sistemic" ce afectează multiple sectoare, precum agricultura, aprovizionarea cu energie, comerţul şi navigaţia, ameninţând în acelaşi timp sănătatea ecosistemelor şi a oamenilor.

Ţinând cont de efectele lor indirecte, care au o amploare "uneori dificil de estimat şi de prevăzut", ele au afectat 1,84 milioane de persoane în 2022 şi 2023, din care aproximativ 85% trăiesc în ţări cu venituri mici sau mijlocii, reaminteşte acelaşi atlas, pe baza unui raport publicat de ONU la sfârşitul anului 2023.

Iar până în 2030, trei persoane din patru vor fi afectate de secete la nivel mondial, potrivit proiecţiilor, din cauza schimbărilor climatice provocate în principal de arderea combustibililor fosili.

Folosind zeci de hărţi, infografice şi studii de caz, atlasul arată "cum riscurile de secetă sunt interconectate (...) şi cum ele pot avea efecte în cascadă, alimentând inegalităţile şi conflictele şi ameninţând sănătatea publică", a explicat un comunicat.

Astfel, secetele pot reduce producţia de energie hidroelectrică, declanşând o creştere a preţului energiei sau pene de curent. Dacă acest lucru se produce în timpul unui val de căldură, atunci se poate ajunge la o recrudescenţă a spitalizărilor şi a deceselor, din cauza lipsei de dispozitive de ventilaţie şi de climatizare.

Noul atlas are şi obiectivul de a îi îndemna pe liderii din sectorul public şi cel privat "să regândească radical felul lor de a lua decizii şi de a gestiona riscurile de secetă", a rezumat Ibrahim Thiaw, secretarul executiv al CNULCD, a cărei cea de-a 16-a conferinţă se desfăşoară la Riad în perioada 2-13 decembrie.

Secetele "nu înseamnă doar absenţa ploii, a zăpezii sau a umidităţii în sol", ci mai degrabă "rezultatul unei combinaţii între variabilitatea naturală a climei, schimbările climatice antropice şi gestiunea umană necorespunzătoare a resurselor de apă şi de terenuri", indică raportul acestei Convenţii.

Însă "în pofida amplorii ameninţării", gestionarea lor "este subfinanţată".

"O cooperare fără precedent între sectoare de activitate şi ţări este necesară pentru a se atinge rezilienţa", au concluzionat autorii atlasului, solicitând "abordări proactive şi perspective de gestiune a riscurilor", în special în materie de gestiune a apei, practici agricole inovatoare şi sisteme de avertizare a populaţiilor. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Andreea Lãzãroiu)