Ritmul defrişărilor în Amazonia braziliană a scăzut cu 30,6% într-un an, între august 2023 şi iulie 2024, o evoluţie prezentată drept un succes pentru preşedintele Luiz Inácio Lula da Silva, care a promis că va lupta cu hotărâre împotriva acestui fenomen, informează joi AFP.

Apărătorii mediului au salutat această evoluţie, subliniind însă că defrişarea este departe de a fi stopată şi că eforturile de reîmpădurire sunt de asemenea indispensabile.

Conform Institutului Naţional de Cercetări Spaţiale (Inpe) din Brazilia, 6.288 de kilometri pătraţi de pădure primară au fost defrişaţi în regiune în aceste 12 luni. Este "cel mai scăzut rezultat din ultimii nouă ani de monitorizare", a declarat directorul Inpe, Gilvan Oliveira.

Potrivit acestuia, politica guvernului lui Luiz Inácio Lula da Silva în domeniul luptei împotriva defrişărilor a permis evitarea defrişării a 7.900 de kilometri pătraţi de pădure tropicală.

Mai la sud, ritmul distrugerii din regiunea Cerrado, savana cu cea mai bogată biodiversitate din lume, a scăzut şi el cu 25,7%, cu o pierdere de vegetaţie echivalentă cu 8.174 de kilometri pătraţi, conform aceleiaşi surse, cel mai scăzut din 2019.

Distrugerea Amazoniei şi a savanei Cerrado este cauzată în principal de exploatatorii agricoli care doresc să-şi extindă terenurile pentru culturi şi creşterea animalelor, activităţi pe care Jair Bolsonaro le-a încurajat întotdeauna.

Ministrul brazilian al Mediului, Marina Silva, a salutat o "scădere semnificativă" a ritmului defrişării în aceste două zone, în condiţiile în care ţara sa va găzdui anul viitor conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP30), la Belem.

- "Punct fără întoarcere" -

Pentru Mariana Napolitano, director executiv al WWF-Brazilia, scăderea ritmului defrişării este o "veste bună", însă, potrivit spuselor sale, tendinţa trebuie menţinută şi accelerată, având în vedere evenimentele meteorologice extreme care au lovit recent Brazilia.

"Trebuie să reîmpădurim o parte din ceea ce a fost distrus în ultimele decenii, mai ales în cazul Amazoniei, care se apropie de un punct fără întoarcere, pierzându-şi capacitatea de regenerare", a subliniat ea într-un comunicat.

Cea mai mare pădure tropicală din lume are o importanţă crucială pentru climă, prin absorbţia unor cantităţi uriaşe de CO2.

Odată cu realegerea lui Donald Trump, miercuri, care prevesteşte o retragere a Statelor Unite din diplomaţia climatică, aceste "cifre reprezintă un triumf pentru (Brazilia) şi o victorie pentru Lula" în momentul în care "rezultatul alegerilor americane zădărniceşte guvernanţa climatică multilaterală", a reacţionat la rândul său colectivul Climate Observatory.

Preşedintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a preluat funcţia în ianuarie 2023 - pentru a treia oară - protecţia pădurii fiind una dintre priorităţile sale.

Da Silva s-a angajat, în special, să reducă la zero defrişările în Brazilia până în 2030, inversând politicile de mediu ale predecesorului său de extremă dreapta Jair Bolsonaro (2019-2022), sceptic faţă de schimbările climatice.

Sub guvernul Bolsonaro, aliat al puternicului lobby agroindustrial, defrişarea anuală medie în Amazonia braziliană a crescut cu 75,5% comparativ cu deceniul anterior. AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dãdârlat)