Schimbările climatice au agravat cele mai severe 10 evenimente meteorologice şi cu cel mai mare număr de morţi din ultimii 20 de ani, contribuind la decesul a peste 570.000 de persoane, inclusiv în România, potrivit unei analize realizate de oameni de ştiinţă, informează DPA şi PA Media.

Potrivit climatologilor, concluziile analizei ''subliniază cât de periculoase au devenit deja evenimentele de vreme extremă'' în contextul unei încălziri cu doar 1,3 grade Celsius a climei globale în comparaţie cu nivelurile preindustriale.

Analiza subliniază, de asemenea, urgenţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră care determină creşterea temperaturilor şi fenomene suplimentare de vreme extremă, au spus cercetătorii, în contextul în care omenirea se îndreaptă în prezent spre o încălzire cu 3 grade Celsius până la sfârşitul acestui secol - un nivel catalogat recent de secretarul general al ONU drept ''catastrofal''.

Evaluarea a fost realizată de reţeaua ştiinţifică World Weather Attribution şi este publicată cu prilejul celei de-a 10-a aniversări de la înfiinţarea sa, în 2014. Raportul îşi propune o analiză a impactului schimbărilor climatice asupra evenimentelor de vreme extremă din perioada care a urmat.

Marchează totodată împlinirea a 20 de ani de la primul ''studiu de atribuire'' - care a atribuit un rolul schimbărilor climatice în cadrul unui eveniment meteorologic - şi care a fost publicat de oamenii de ştiinţă britanici în 2004 cu prilejul valului de caniculă devastatoare din 2003, ce a dus la moartea a 70.000 de persoane în Europa.

Cele mai devastatoare 10 evenimente, care au dus la moartea a cel puţin 576.042 de persoane, includ trei cicloane tropicale, patru valuri de caniculă, o secetă şi două inundaţii.

Este menţionat şi valul de căldură din 2022 care a afectat mare parte din teritoriul Europei - inclusiv Marea Britanie, unde s-au înregistrat temperaturi record de 40 de grade Celsius - şi care a dus la zeci de mii de decese pe continentul nostru.

Potrivit evaluării, schimbările climatice au crescut de mai multe ori probabilitatea de producere a temperaturilor extreme din acea vară şi a determinat creşterea acestora cu până la 4 grade Celsius.

Analiza menţionează valurile de caniculă din Europa produse în 2015 şi 2023, cel din urmă aducând temperaturi în vestul zonei mediteraneene care ar fi fost ''imposibile'' în absenţa schimbărilor climatice.

În cazul tuturor celor 10 evenimente ''vedem amprentele schimbărilor climatice'', care au sporit intensitatea şi probabilitatea fenomenelor, au spus oamenii de ştiinţă.

Cercetătorii avertizează că bilanţul deceselor este ''mult subevaluat'' întrucât este posibil să fi existat câteva milioane de decese asociate valurilor de căldură şi care nu au fost raportate în statisticile oficiale.

''Schimbările climatice nu sunt o ameninţare îndepărtată'', a spus Friederike Otto, cofondatoarea şi directoarea World Weather Attribution, la Centrul pentru politică de mediu din cadrul Imperial College din Londra.

''Au agravat evenimentele meteo extreme care au dus la moartea a peste 570.000 de persoane. Studiul ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru liderii politici care susţin în continuare combustibilii fosili ce provoacă încălzirea planetei şi distrug vieţi. Dacă ardem în continuare petrol, gaz şi cărbune, suferinţa va continua'', a adăugat ea.

Potrivit cercetătorilor, multe dintre decesele cauzate de vremea extremă puteau fi prevenite.

Statele ar trebui să accelereze eforturile de pregătire, inclusiv implementarea unor sisteme de avertizare timpurie şi creşterea rezistenţei oraşelor prin măsuri precum zone umede, terase verzi, păduri urbane şi adăposturi pentru situaţii de urgenţă, dar şi să se asigure că infrastructuri precum barajele sunt rezistente în faţa schimbărilor climatice.

Însă există anumite limite în privinţa capacităţii de adaptare a comunităţilor la unele dintre cele mai extreme evenimente produse la nivel global şi care vor deveni mai frecvente pe măsură ce utilizarea combustibililor fosili vor cauza în continuare creşterea temperaturilor globale, au mai spus autorii raportului.

''Bilanţurile masive de morţi pe care le tot întâlnim în urmările evenimentelor meteo extreme arată că nu suntem pregătiţi nici măcar pentru o încălzire cu 1,3 grade, ca să nu mai vorbim de 1,5 grade sau de 2 grade'', a declarat Roop Singh, de la Centrul Climatic Crucea Roşie - Semiluna Roşie.

''Fiecare ţară trebuie să se pregătească pentru viitor. A investi în sisteme de avertizare timpurie, modernizarea infrastructurii depăşite şi reorientarea politicilor pentru a-i susţine pe cei mai vulnerabili sunt acţiuni-cheie care pot reduce drastic impactul vremii extreme. Dar în ultimă instanţă, trebuie să reducem emisiile. Cu fiecare fracţiune de grad de încălzire, vom fi martorii mai multor evenimente care vor bate recorduri şi care vor împinge statele la limită, indiferent de cât de pregătite vor fi'', a mai spus el.

Evenimentele meteorologice cu cel mai mare număr de morţi din ultimii 20 de ani, toate agravate de schimbările climatice, sunt următoarele:

2007: ciclonul Sidr, Bangladesh, care a provocat 4.234 decese;
2008: ciclonul Nargis, în sudul Myanmar, 138.366 decese;
2010: caniculă, vestul Rusiei, 55.736 decese;
2011: secetă, Somalia, 258.000 decese;
2013: inundaţii, Uttarakhand, India, 6.054 decese;
2013: taifunul Haiyan, Filipine, 7.354 decese;
2015: val de caniculă în Europa, Franţa, 3.275 decese;
2022: val de caniculă în Europa, Italia, Spania, Germania, Franţa, Grecia, România, Portugalia, Marea Britanie, 53.542 decese;
2023: val de caniculă în Europa, Italia, Spania, Germania, Grecia, Franţa, România, 37.129 decese;
2023: furtuna Daniel, Libia, 12.352 decese. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)