Guvernul american a autorizat amenajarea unei mine de litiu, un metal crucial pentru producţia de baterii destinate maşinilor electrice, situată în Nevada, în habitatul unei flori unice în lume, a anunţat joi compania însărcinată cu exploatarea acesteia, informează AFP.

Compania australiană Ioneer "a primit permisul federal" din partea autorităţilor americane pentru mina sa din situl Rhyolite Ridge, precizează un comunicat de presă.

"Acest permis ne autorizează să începem construcţia în 2025", a detaliat patronul său, Bernard Rowe. Dacă totul se va desfăşura aşa cum este prevăzut, compania australiană se aşteaptă să înceapă exploatarea litiului "în anul 2028".

Proiectul ar trebui să înfiinţeze "350 de locuri de muncă" în statul-cheie Nevada, unde rata şomajului este una dintre cele mai ridicate din Statele Unite, potrivit unui comunicat al agenţiei federale care a emis autorizaţia.

Cu câteva zile înaintea alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, anunţul reprezintă o veste bună pentru administraţia lui Joe Biden şi Kamala Harris, care ilustrează într-un mod concret investiţiile lor masive în favoarea tranziţiei energetice.

Însă Rhyolite Ridge a devenit totodată în ultimii ani scena unei bătălii care reprezintă compromisurile delicate ce sunt implicate în această tranziţie, care este esenţială pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Această zonă stâncoasă şi izolată din Vestul american deţine suficient litiu pentru a furniza materia primă pentru bateriile ce ar putea fi montate pe 370.000 de vehicule electrice, în fiecare an, timp de 25 de ani.

Acest fapt "ar mări de patru ori producţia americană de litiu", aproape inexistentă până acum, au reamintit reprezentanţii companiei Ioneer.

Însă proiectul minei de litiu a fost identificat drept una dintre principalele ameninţări pentru o floare unică în lume, denumită "Tiehm's buckwheat" ("Hrişca lui Tiehm"), inclusă pe lista speciilor pe cale de dispariţie în Statele Unite.

Această varietate de hrişcă mai numără în prezent doar aproximativ 20.000 de exemplare, care cresc în câteva zone foarte specifice, pe o suprafaţă totală echivalentă cu cinci terenuri de fotbal.

Compania Ioneer a promis că va lua măsuri pentru a salva această plantă. Ea prevede, mai ales, amenajarea unor perdele anti-praf, pentru a bloca norii de praf ridicaţi în aer de camioanele ce vor fi necesare pentru exploatarea minieră.

Ea preconizează că va distruge treptat 22% din habitatul plantei, dar promite să reabiliteze majoritatea terenurilor afectate. De asemenea, Ioneer a cheltuit 2,5 milioane de dolari pentru cercetări asupra acestei flori, pe care o cultivă în sere, şi speră să o replanteze pe teren.

În luna septembrie, autorităţile americane au emis o evaluare pozitivă în baza unui studiu ce a vizat impactul asupra mediului generat de proiectul minier, deschizând calea pentru aprobarea acestuia.

Însă asociaţiile de mediu nu sunt convinse de justeţea acestei decizii. Joi, Center for Biodiversity a anunţat că lucrează la o acţiune în justiţie.

"Dând undă verde pentru această mină", guvernul american "renunţă la datoria sa de a proteja speciile ameninţate", a declarat unul dintre directorii acestui ONG, Patrick Donnelly.

"Avem nevoie de litiu pentru tranziţia energetică, dar acest lucru nu se poate face cu preţul extincţiei" biodiversităţii, a adăugat el. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)