Având doar 37% din apele sale de suprafaţă într-o stare bună sau foarte bună de sănătate ecologică, Europa trebuie să îşi gestioneze mai bine resursele acvatice pentru a le garanta cetăţenilor săi o apă de bună calitate, a avertizat marţi Agenţia Europeană de Mediu (AEM), citată de AFP.

"Sănătatea apelor europene nu este bună. Apele noastre se confruntă cu o serie de provocări fără precedent, care ameninţă securitatea apei în Europa", a declarat directoarea AEM, Leena Yla-Mononen, într-un comunicat.

În ceea ce priveşte sănătatea chimică a apelor de suprafaţă, aceasta este bună doar în 29% din cazuri, comparativ cu 77% pentru pânzele freatice, din care provine cea mai mare parte din apa potabilă consumată de europeni.

O bună sănătate chimică înseamnă absenţa poluării excesive cu nutrienţi şi substanţe chimice nocive, cum ar fi PFAS şi microplastice.

Apa de suprafaţă este ameninţată de poluarea atmosferică (arderea cărbunelui, emisiile generate de vehicule, etc.) şi de agricultură, un sector care deversează cantităţi mari de deşeuri ce contaminează solurile.

"Agricultura europeană trebuie să recurgă mai mult la practici naturale şi agro-ecologice mai durabile, însoţite de măsuri de stimulare şi de o schimbare a obiceiurilor noastre alimentare", recomandă raportul AEM.

Această agenţie europeană, care a analizat 120.000 de corpuri de apă de suprafaţă şi 3,8 milioane de km2 de ape subterane din 19 ţări membre ale UE şi din Norvegia, îndeamnă la o scădere cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030.

"Trebuie să ne dublăm eforturile pentru a restabili sănătatea preţioaselor noastre râuri, lacuri, ape costiere şi a altor corpuri de apă şi pentru a ne asigura că această resursă vitală este rezilientă şi sănătoasă pentru generaţiile viitoare", a adăugat Leena Ylo-Mononen.

Efectele schimbărilor climatice (secete şi inundaţii) şi supraexploatarea resurselor de apă dulce exercită, de asemenea, o presiune asupra suprafeţelor acvifere.

Reducerea consumului de apă şi restabilirea ecosistemelor trebuie să fie priorităţi ale guvernelor, mai ales că resursele de apă sunt, de asemenea, sub presiune din cauza consecinţelor schimbărilor climatice, cum ar fi precipitaţii excesive, topirea gheţarilor şi secetă, potrivit raportului AEM. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)