Diferitele populaţii de animale sălbatice s-au diminuat în medie cu 73% în 50 de ani, în esenţă din cauza oamenilor, potrivit raportului de referinţă al Fondului Mondial pentru Natură (WWF) publicat joi, cu câteva zile înainte de COP16 pentru Biodiversitate din Columbia, transmite AFP.

Această concluzie a raportului "Planeta Vie" nu înseamnă că mai mult de două treimi din numărul de animale sălbatice de pe planetă au dispărut, ci că mărimea diferitelor populaţii (grupuri de animale din aceeaşi specie care au în comun acelaşi habitat) a scăzut cu 73% în medie în ultimii cincizeci de ani (1970-2020).

Tendinţa era de 68% la precedenta ediţie, în 2022.

În total aproximativ 5.500 de vertebrate (mamifere, păsări, peşti, reptile şi amfibieni) împărţite în aproximativ 35.000 de populaţii pe întregul glob, sunt listate de acest "Index al planetei vii", stabilit şi actualizat la fiecare doi ani de către Societatea Zoologică din Londra (ZSL), începând cu anul 1998.

Indicele a devenit o referinţă internaţională pentru a lua pulsul ecosistemelor naturale şi pentru a analiza consecinţele asupra sănătăţii umane, hranei sau schimbărilor climatice, în ciuda criticilor repetate din partea oamenilor de ştiinţă cu privire la metoda de calcul, acuzată că exagerează mult amploarea declinului.

"Noi rămânem încrezători în soliditatea" indicelui, a asigurat într-o conferinţă de presă reprezentantul ZSL Andrew Terry, subliniind utilizarea complementară a unei "serii de indicatori privind riscurile de extincţie, biodiversitate şi sănătatea ecosistemelor pentru a extinde imaginea de ansamblu".

"Nu este vorba doar despre fauna sălbatică, este vorba despre ecosisteme esenţiale pentru a susţine viaţa umană", a avertizat şi Daudi Sumba, ofiţerul-şef pentru conservare din cadrul WWF, în cadrul unei prezentări online.

Noua ediţie a raportului reiterează necesitatea de a face faţă în comun crizelor "interconectate" ale distrugerii climei şi naturii. De asemenea, raportul subliniază ameninţarea din ce în ce mai mare a atingerii unor "puncte critice" în anumite ecosisteme.

"Schimbările ar putea fi ireversibile, cu consecinţe devastatoare pentru omenire", a mai avertizat Daudi Sumba, invocând exemplul Amazoniei, care ar putea trece de la rolul de depozit al dioxidului de carbon la cel de emiţător, accelerând încălzirea globală.

Un alt exemplu este cel al pierderii recifelor de corali, care afectează regenerarea speciilor de peşti care oricum sunt supuse stresului pescuitului industrial, putând priva omenirea de preţioase resurse alimentare.

În detaliu, cel mai puternic declin a fost observat în populaţiile de specii de peşti de apă dulce (-85%), urmat de cel al vertebratelor terestre (-69%) şi marine (-56%).

"Am golit oceanele de 40% din biomasă", a susţinut şi Yann Laurans, reprezentant al WWF France.

În funcţie de împărţirea pe continente, declinul atinge 95% în America Latină şi în Caraibe, urmat de Africa (-76%), Asia şi Pacific (-60%).

Scăderea este mai puţin spectaculoasă în Europa şi Asia Centrală (-35%) şi în America de Nord (-39%), dar acest lucru se întâmplă pentru că aceste ecosisteme au suferit deja impacturi la scară mare înainte de anii 1970, iar anumite populaţii s-au stabilizat datorită eforturilor de conservare şi de repopulare", conform raportului.

Spre exemplu populaţia de bizon european, dispărută din mediul natural în 1927, număra în 2020 aproximativ 6.800 de indivizi, datorită programelor de repopulare din ariile protejate.

"Tabloul descris este incredibil de îngrijorător", a spus Kirsten Schuijt, director general al WWF.

"Dar vestea bună este că nu suntem încă în punctul fără întoarcere", a adăugat ea, invocând eforturile în curs de desfăşurare ca urmare a acordului climatic de la Paris sau a acordului Kunming-Montreal. Acesta din urmă a stabilit aproximativ douăzeci de obiective de conservare a naturii pe care statele din întreaga lume ar trebui să le atingă până în 2030.

Stimularea implementării, până acum timidă, a acestei foi de parcurs va fi sarcina principală a celei de-a 16-a conferinţe a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra Diversităţii Biologice (CBD) care se desfăşoară în perioada 21 octombrie - 1 noiembrie la Cali, în Columbia, mai notează AFP.AGERPRES/(AS - editor: Codruţ Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)