Super-taifunuri în Asia, furtuna Boris în Europa şi uragane în America de Nord: precipitaţiile extreme, exacerbate de temperaturi anormal de calde înregistrate pe planeta noastră de peste un an, au marcat luna septembrie 2024 la nivel global, informează AFP.

Septembrie 2024 a ocupat locul al doilea în clasamentul celor mai călduroase luni septembrie înregistrate vreodată de meteorologi, continuând o serie de recorduri şi de valori termice apropiate de recorduri care fac "aproape sigură ipoteza conform căreia 2024 va fi cel mai călduros an măsurat vreodată", au anunţat marţi reprezentanţii Observatorului european Copernicus. Astfel, 2024 va doborî probabil recordul de căldură stabilit în 2023.

"Precipitaţiile extreme din luna trecută, pe care le observăm din ce în ce mai des, au fost agravate de o atmosferă mai caldă", cu locuri în care au căzut "echivalentul unor luni de ploaie în doar câteva zile", a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului pentru schimbări climatice (C3S) din cadrul Observatorului Copernicus.

Buletinul lunar întocmit de acest observator a dat ca exemplu furtuna Boris, sinonimă cu inundaţii excepţionale în Europa Centrală şi de Est, musonul care "a lovit sever" Pakistanul, şi taifunul Krathon, care a afectat Taiwan şi Filipine la începutul lunii octombrie.

Septembrie 2024 a fost de asemenea marcată de ravagiile făcute de taifunurile Yagi şi Bebinca în Asia, de inundaţiile ucigaşe în Nepal şi Japonia, precum şi de uraganul Helene în Statele Unite.

În Africa de Vest şi Africa Centrală, un sezon ploios foarte intens a făcut peste 1.500 de victime, 4 milioane de sinistraţi şi 1,2 milioane de strămutaţi, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

Cu o temperatură medie de 16,17°C la suprafaţa planetei noastre, septembrie 2024 nu a doborât însă recordul lunii septembrie 2023, care a surprins comunitatea ştiinţifică prin amploarea sa.

Dar, deşi locuitorii din Franţa, de pe coasta estică americană şi din Asia Centrală vor fi probabil surprinşi, după ce au resimţit temperaturi mai scăzute ca de obicei, septembrie 2024 a fost, la nivel mondial, mult mai călduros decât era în trecut cea de-a noua lună a anului.

Record anual în vedere

Astfel, septembrie 2024 a fost, la nivel global, cu 1,54°C mai călduros decât o lună septembrie obişnuită din climatul preindustrial (1850-1900), au raportat specialiştii de la Observatorul Copernicus.

În baza datelor obţinute de acest observator, septembrie 2024 a fost cea de-a 14-a dintre ultimele 15 luni ale căror temperaturi medii au fost cu 1,5°C mai mari decât în perioada preindustrială, depăşind astfel cea mai ambiţioasă limită pe care statele şi-au fixat-o prin intermediul Acordului de la Paris din 2015.

Există o probabilitate foarte mare ca 2024 să fie primul an calendaristic care va depăşi această limită termică devenită simbolică.

O astfel de anomalie de 1,5°C ar trebui să fie totuşi observată, în medie, timp de mai multe decenii pentru a se considera că climatul de pe Terra, în prezent mai cald cu aproximativ 1,3°C decât în perioada preindustrială, a atins acest prag. Pentru Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC), acest prag ar putea fi observat până în 2030-2035, ţinând cont de traiectoria actuală a emisiilor de gaze cu efect de seră produse de oameni şi care nu se află încă în declin.

Furtuni intensificate

Aceste recorduri neîncetate de temperatură sunt alimentate de o încălzire inedită a oceanelor, care acoperă peste două treimi din planeta noastră şi care au absorbit peste 90% din excesul de căldură provocată de activităţile umane.

În septembrie 2024, temperatura medie de la suprafaţa mărilor a rămas la un nivel neobişnuit de cald, continuând o serie neîntreruptă din mai 2023. Iar suprafaţa gheţii marine este cu mult sub medie la ambii poli ai planetei noastre, informează Copernicus

Pe lângă impacturile imediate ale caniculelor marine asupra coralilor, plantelor acvatice, crustaceelor şi peştilor, această supraîncălzire de durată a oceanelor, care sunt principalul regulator al climei de pe Terra, afectează curenţii marini şi curenţii atmosferici.

Mările mai calde eliberează mai mulţi vapori de apă, furnizând energie suplimentară taifunurilor, uraganelor şi furtunilor. Cu atât mai mult cu cât încălzirea aerului permite o retenţie mai mare de apă (cu 7% în plus la 1°C de încălzire), favorizând precipitaţiile extreme.

"În medie, potenţialul distrugător al uraganelor a crescut cu aproximativ 40% din cauza acelei încălziri cu 1°C care a avut deja loc", a declarat Michael Mann, climatolog la Universitatea Pennsylvania din Statele Unite.

Aceste observaţii climatice vor constitui fundalul negocierilor ONU ce vor fi purtate în cadrul COP29 de la Baku în luna noiembrie. Acolo, ţările lumii vor trebui să ajungă la un acord cu privire la modul în care vor furniza statelor în curs de dezvoltare miliardele de miliarde de dolari necesare pentru tranziţia lor energetică şi pentru a se proteja împotriva catastrofelor naturale devenite tot mai frecvente. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)