Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Cetăţenii europeni sprijină politica energetică urmărită de Uniunea Europeană, indică un sondaj Eurobarometru publicat marţi de Comisia Europeană.

Majoritatea europenilor (77%) afirmă că Uniunea Europeană ar trebui să aibă un rol de coordonare mai puternic în domeniul energiei, în funcţie de circumstanţele diferite, indică un comunicat al executivului european.

Opt din zece europeni sunt de acord că obiectivele UE în domeniul climatic vor stimula crearea de noi locuri de muncă şi vor atrage investiţii în sectorul energiei curate, iar 76% consideră că politicile europene vor reduce dependenţa de importurile de energie. Pentru a asigura îndeplinirea acestor obiective, 62% din persoanele intervievate au afirmat că Europa ar trebui să îşi diversifice sursele de energie, inclusiv prin investiţii în surse regenerabile, iar 54% au spus că ar trebui să economisim energie ori de câte ori este posibil.

Atunci când au fost întrebaţi ce înseamnă politica energetică a UE pentru ei, răspunsurile cetăţenilor au pus un accent pe accesibilitatea energiei din punctul de vedere al preţurilor: 40% dintre respondenţi au afirmat mai întâi că politica energetică a UE ar trebui să asigure preţuri mai accesibile la energie pentru consumatori, în timp ce 33% au declarat că UE ar trebui să investească în tehnologii energetice inovatoare, iar 30% au afirmat că măsurile ar trebui să se concentreze pe reducerea consumului de energie.

Referitor la politicile UE din ultimii cinci ani care au oferit valoare adăugată pentru statele membre, 35% au evidenţiat sprijinul pentru investiţiile în energia din surse regenerabile, 27% au afirmat că UE are valoare adăugată prin investiţii în tehnologii energetice inovatoare şi 25% au declarat că Europa a contribuit la asigurarea unor preţuri la energie cât mai accesibile posibil.

Întrebaţi în mod specific despre eticheta energetică a UE, trei sferturi dintre respondenţi (75%) au răspuns că aceasta le-a influenţat alegerea atunci când au achiziţionat un aparat în ultimii cinci ani.

Peste trei sferturi dintre respondenţi (77%) susţin că au întreprins acţiuni personale, schimbându-şi considerabil obiceiurile în a consuma mai puţină energie acasă în ultimii cinci ani. O proporţie de 55% dintre respondenţi au declarat că şi-au adaptat mijloacele de transport pentru a-şi reduce consumul de energie, iar patru din zece au spus că şi-au modificat modelele de consum de energie la locul de muncă.

În ceea ce priveşte viitorul, atunci când li s-a solicitat să aleagă dintr-o listă de opţiuni de politică pentru a atinge neutralitatea climatică, majoritatea respondenţilor au afirmat că UE ar trebui să încurajeze statele membre să se concentreze asupra măsurilor ce sprijină gospodăriile aflate în situaţie de sărăcie energetică (53%), asupra reducerii consumului de energie (50%) sau asupra măsurilor care îi ajută pe cetăţeni să producă sau să consume energie din surse regenerabile (50%).

Potrivit comunicatului, în doar câţiva ani, UE a reproiectat aproape fiecare parte a legislaţiei sale în domeniul energiei, în conformitate cu Pactul Verde European şi ca răspuns la agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei şi la utilizarea ca armă a resurselor sale energetice. Obiectivele privind sursele regenerabile de energie şi eficienţa energetică au fost ridicate, renovarea clădirilor a fost stimulată, iar funcţionarea pieţelor energiei electrice şi gazelor a fost reformată.

Datorită noilor instrumente de finanţare la nivelul UE, s-au înregistrat progrese impresionante pentru a sprijini cetăţenii şi economia pe calea decarbonizării, cu obiectivul neutralităţii climatice a UE până în 2050.

În ultimii ani, costurile record cu energia suportate de gospodării şi întreprinderi, generate de creşterea cererii în urma pandemiei de COVID-19 şi de războiul din Ucraina, au devenit o presiune asupra bugetelor naţionale şi au contribuit la creşterea inflaţiei.AGERPRES/(AS - editor: Irina Cristea, editor online: Anda Badea)