Alertă roşie pentru cea mai mare pădure tropicală de pe planetă: defrişările şi incendiile devastatoare din Amazonia, care joacă un rol crucial în combaterea încălzirii globale, prezintă un risc de "consecinţe ireversibile", au avertizat ONG-uri şi experţi citaţi marţi de AFP.

În mai puţin de patru decenii, o zonă din Amazonia aproape echivalentă cu cea a Columbiei a fost defrişată, potrivit unui studiu la care AFP a avut acces luni, realizat de Reţeaua Amazoniană de Informaţii Socio-ambientale şi Geografice (RAISG), un colectiv de cercetători şi ONG-uri.

Tot luni, observatorul european Copernicus a tras un semnal de alarmă: Amazonia şi zona umedă Pantanal, un alt sanctuar de biodiversitate situat mai la sud, s-au confruntat în cele mai recente luni cu "cele mai grave incendii din ultimele două decenii".

Consecinţa: emisiile de carbon au fost "semnificativ peste medie, doborând recordurile regionale şi naţionale", ceea ce a afectat într-un mod "sever" calitatea aerului pe întreg teritoriul Americii de Sud.

Evenimentele climatice "tot mai extreme şi mai frecvente" favorizate de defrişări "continuă să afecteze o Amazonie deja slăbită, atât în ceea ce priveşte capacitatea sa de regenerare, cât şi în rolul său de a regla clima planetei", a concluzionat studiul RAISG.

Pădurea Amazoniană are o importanţă capitală pentru climă prin absorbţia unor cantităţi enorme de dioxid de carbon (CO2).

- "Să acţionăm acum" -

"Preşedinţiile sud-americane trebuie, mai mult ca oricând, să ia măsuri urgente pentru a evita o catastrofă climatică care ar putea avea consecinţe ireversibile. Trebuie să acţionăm acum", a declarat, într-o scrisoare deschisă publicată luni, Ana Piquer, directoare pentru Americi în cadrul Amnesty International.

Amnesty solicită în special "mai multe eforturi pentru renunţarea la combustibilii fosili, pentru a transforma modelul actual de agricultură industrială, pentru a proteja popoarele indigene şi a oferi garanţii apărătorilor mediului".

În Amazonia, defrişările au distrus 12,5% din acoperirea vegetală a celei mai mari păduri tropicale de pe planetă între 1985 şi 2023, conform datelor satelitare analizate de RAISG.

Peste 88 de milioane de hectare au fost defrişate în Brazilia, Bolivia, Peru, Ecuador, Columbia, Venezuela, Guyana, Surinam şi Guyana Franceză. Specialiştii de la RAISG vorbesc despre o "transformare accelerată" în Amazonia, identificând o "creştere alarmantă" a utilizării terenului ocupat anterior de păduri pentru instalarea de mine (+1.063%), culturi agricole (+598%) sau creşterea animalelor (+297%).

- Emisiile de CO2, în creştere -

"Odată cu pierderea pădurii, emitem mai mult carbon în atmosferă, iar asta perturbă întregul ecosistem care reglează clima şi ciclul hidrologic, afectând în mod clar temperaturile", a explicat pentru AFP Sandra Rios Caceres, de la Institutul pentru Binele Comun, o asociaţie peruană care a participat la studiu.

În pofida eforturilor unor ţări precum Brazilia sau Columbia de a reduce despăduririle în Amazonia, 3,8 milioane de hectare de pădure tropicală au fost defrişate în regiune anul trecut, un record nemaiîntâlnit în ultimele două decenii, echivalentul unei suprafeţe aproape egale cu cea a Elveţiei.

În Brazilia, care va găzdui la Belem în 2025 conferinţa ONU privind clima COP30, numărul incendiilor înregistrate în acest an, începând din ianuarie, a depăşit deja totalul de anul trecut (200.013 comparativ cu 189.926), potrivit datelor Institutului de Studii Spaţiale (INPE). Guvernul celei mai mari ţări din America Latină dă vina, în multe cazuri, pe "criminali" pentru această situaţie.

Potrivit Copernicus, totalul de emisii cumulate de la începutul anului este "mai mare comparativ cu media, adică 183 de megatone de CO2 până la 19 septembrie, urmând ritmul emisiilor record din 2007".

Tot din anul respectiv datează cifra record de focare de incendii identificate în Brazilia - 393.915 -, conform INPE. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Irina Giurgiu)