Sticle, anvelope, ambalaje sau ţevi... mai multe milioane de tone de deşeuri din plastic sunt aruncate în fiecare an în cursurile de apă, de unde pot ajunge în oceane, cantitatea lor riscând să se dubleze până în 2060 dacă nu se iau mai multe măsuri împotriva acestei poluări, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), transmite miercuri AFP.

De la producerea în masă a acestui material, în anii 1950, până în 2019, 140 de milioane de tone de deşeuri din plastic s-au acumulat deja în mediile acvatice, potrivit unui studiu din 2023 al OCDE, 22% din această cantitate formând o "supă de plastic" în oceane şi 78% în ecosistemele de apă dulce.

- Gestionare deficitară a deşeurilor -

Deşeurile arse în aer liber sau aruncate în gropi de gunoi necontrolate reprezintă principala sursă de poluare a mediilor acvatice.

În mare parte, acest plastic, cum ar fi sticle sau materiale utilizate în construcţii, ajunge în râuri şi lacuri. Restul deşeurilor de plastic plutesc (ambalaje alimentare, sticle închise) "ani, chiar decenii" şi ajung în oceane, potrivit OCDE.

Deşeurile provenite din activităţile maritime (plase, unelte de pescuit) reprezintă, într-o măsură mult mai mică, o altă sursă de deşeuri de plastic în oceane, la fel ca microplasticele (fragmente de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri).

Cu o durată medie de viaţă de şase luni până la 35 de ani, macroplasticele (mai mari de 5 milimetri) acumulate se descompun lent în microplastice, "mai susceptibile de a fi ingerate de speciile acvatice", a precizat OCDE.

- Ţărmurile asiatice -

Riscul ca plasticul să migreze de pe uscat în râu şi apoi din râu în mare nu este, însă, acelaşi peste tot. Din aproximativ 100.000 de cursuri de apă, o mie sunt responsabile pentru 80% din deşeurile de macroplastic ajunse în oceane, iar 30.000 sunt responsabile pentru restul de 20%, au calculat mai mulţi cercetători în cadrul unui studiu realizat de organizaţia nonprofit Ocean Cleanup şi publicat în 2021 în jurnalul ştiinţific Science Advances.

Din primele 50 de râuri care transportă cel mai mult plastic în oceane, inclusiv micile râuri urbane, 44 se află în Asia, din cauza "densităţii populaţiei şi a gestionării deficitare a deşeurilor", a explicat pentru AFP Laurent Lebreton, director de cercetare în cadrul Ocean Cleanup.

Filipine, o ţară cu mii de insule, deversează cel mai mult plastic în mare. Pasig, care se varsă în golful Manila, este râul cel mai poluat cu plastic din lume. Pasig, alături de Tullahan (Filipine), Ulhas (India), Klang (Malaezia) şi Meycauayan (Filipine) alcătuiesc cele cinci râuri care transportă cea mai mare cantitate de plastic în oceane.

- Previziuni sumbre -

Impulsionată de creşterea demografică şi economică, utilizarea globală a materialelor plastice aproape că se va tripla între 2019 şi 2060, ajungând la 1.231 milioane de tone pe an, potrivit OCDE.

Previziuni sumbre pentru mediile acvatice, unde 493 milioane de tone de materiale plastice ar putea fi acumulate până în 2060, mai mult de jumătate dintre acestea provenind din Africa Subsahariană, China, India şi alte ţări asiatice în curs de dezvoltare, conform OCDE.

În schimb, în Europa şi Statele Unite, se preconizează o scădere a deversărilor de plastic în mediile acvatice, în special datorită "unei mai bune gestionări a deşeurilor". AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)