Cu mai puţin de două luni înainte de Summitul Naţiunilor Unite privind clima COP29, conducerea Azerbaidjanului şi-a prezentat marţi planurile pentru ceea ce speră să realizeze la această reuniune, în timp ce ţările continuă să întâmpine dificultăţi în ceea ce priveşte modul în care ar putea să îşi crească ambiţiile pentru a atinge o nouă ţintă de finanţare, informează Reuters.

Principala sarcină a summitului din noiembrie este ca ţările să convină asupra unui nou obiectiv anual pentru finanţarea pe care statele bogate o vor plăti pentru a ajuta naţiunile mai sărace să facă faţă schimbărilor climatice. Multe ţări în curs de dezvoltare afirmă că nu îşi pot îmbunătăţi obiectivele de reducere mai rapidă a emisiilor fără a primi mai întâi mai mult sprijin financiar pentru a investi în acest sens.

Având în vedere că ţările sunt încă departe de a ajunge la un acord cu privire la obiectivul de finanţare, preşedinţia COP29 a prezentat în această săptămână 14 iniţiative secundare care ar putea creşte ambiţiile, dar care nu necesită negocieri în cadrul părţilor şi nici obţinerea consensului, factori care pot împiedica progresul. Aceste iniţiative iau forma unor noi fonduri, promisiuni şi declaraţii pe care guvernele naţionale le pot adopta.

În special, ele includ un fond cu contribuţii voluntare din partea ţărilor şi a companiilor producătoare de combustibili fosili pentru sectoarele public şi privat care lucrează la probleme climatice, precum şi subvenţii care pot fi acordate pentru a ajuta populaţiile afectate de dezastrele naturale provocate de schimbările climatice în ţările în curs de dezvoltare.

Astfel de agende secundare utilizează "puterea de convocare a COP şi capacităţile naţionale ale gazdelor respective pentru a forma coaliţii şi a impulsiona progresul", a declarat Mukhtar Babayev, care deţine preşedinţia rotativă a COP, într-o scrisoare adresată tuturor statelor şi părţilor interesate.

Peste 120 de ţări s-au angajat, de exemplu, la summitul COP28 de anul trecut din Dubai, să îşi tripleze capacitatea de energie regenerabilă până în 2030.

Preşedinţia COP29 speră, de asemenea, să obţină sprijin pentru semnarea unui angajament de a creşte capacitatea globală de stocare a energiei de şase ori peste nivelurile din 2022, ajungând la 1.500 gigawaţi până în 2030. Acest obiectiv ar include un angajament de creştere a investiţiilor în reţelele energetice, prin adăugarea sau renovarea a peste 80 de milioane de km de linii electrice până în 2040.

Mukhtar Babayev, care este ministru al ecologiei şi resurselor naturale din Azerbaidjan, a declarat că o astfel de agendă "va contribui la creşterea ambiţiei prin reunirea părţilor interesate în jurul unor principii şi obiective comune".

"Sperăm să abordăm unele dintre cele mai presante probleme, subliniind în acelaşi timp priorităţile rămase", a adăugat el.

O altă declaraţie comună le-ar permite ţărilor şi companiilor să creeze o piaţă globală pentru hidrogenul curat, abordând barierele de reglementare, tehnologice, financiare şi de standardizare.

Liderii COP29 au făcut, de asemenea, apel la un "armistiţiu COP", după modelul armistiţiului olimpic, care să evidenţieze importanţa păcii şi a acţiunilor climatice.

În pofida angajamentelor existente ale ţărilor cu privire la combaterea schimbărilor climatice, emisiile de dioxid de carbon provenite din arderea combustibililor fosili au atins un nivel record anul trecut, iar omenirea tocmai a înregistrat cea mai caldă vară din istoria măsurătorilor meteorologice, pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească.

COP29 se va desfăşura în capitala Azerbaidjanului, Baku, în perioada 11-22 noiembrie. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)