Luna trecută a ocupat locul al doilea în clasamentul celor mai călduroase luni iulie din istoria înregistrărilor, încheind astfel o succesiune de 13 luni cu temperaturi record, fenomen alimentat parţial de tiparul climatic El Nino, a anunţat joi Serviciul Copernicus privind schimbările climatice al Uniunii Europene, informează Reuters.

Temperatura în iulie 2024 a fost cu 1,48 de grade Celsius mai mare decât în perioada de referinţă 1850-1990, a precizat Copernicus într-un raport lunar, în timp ce ultimele 12 luni au fost cu 1,64 grade Celsius mai calde decât media termică din epoca preindustrială, fenomen pus pe seama schimbărilor climatice.

În schimb, două zile din iulie 2024 au fost cele mai călduroase din istoria măsurătorilor.

Copernicus pune temperaturile ridicate în mare parte pe seama emisiilor de gaze cu efect de seră produse de industriile bazate pe combustibili fosili, notând că oceanele, care nu sunt în mod obişnuit afectate de El Nino, s-au confruntat cu o creştere neobişnuită a temperaturilor.

''Acest El Nino s-a încheiat, dar o asemenea magnitudine în ceea ce priveşte creşterea temperaturilor ca imagine de ansamblu e destul de similară cu situaţia în care ne aflam în urmă cu un an'', a declarat pentru Reuters Julien Nicolas, cercetător climatic în cadrul Copernicus.

''Nu s-au terminat recordurile de temperatură care provoacă valuri de caniculă... Ştim că această tendinţă de încălzire pe termen lung poate fi asociată, cu un grad ridicat de încredere, impactului activităţilor umane asupra climei'', a adăugat el.

Temperaturi peste medie au fost înregistrate în sudul şi estul Europei, vestul Statelor Unite, vestul Canadei, cea mai mare parte a Africii, Orientul Mijlociu, Asia şi estul Antarcticii.

Temperaturi apropiate sau sub medie au fost înregistrate în nord-vestul Europei, vestul Antarcticii, zone din Statele Unite, America de Sud şi Australia.

Iulie 2024 a fost, de asemenea, o lună mai umedă decât media în nordul Europei şi sud-estul Turciei, în timp ce avertizările de secetă au persistat în sudul şi estul Europei.

Gheaţa din Oceanul Arctic s-a redus cu 7% în comparaţie cu media - procent mai mare decât în 2022 şi 2023, dar nu la fel de sever ca procentul de 14% înregistrat în 2020. Gheaţa din Oceanul Antarctic înregistra a doua cea mai mică suprafaţă corespunzătoare lunii iulie, cu 11% sub medie în comparaţie cu 15% sub medie în iulie anul trecut.

Temperaturile marine globale au rămas apropiate de valorile record, iar în iulie 2024 au fost cu doar 0,1 grade Celsius mai mici decât în iulie anul trecut, punând astfel capăt unei serii de recorduri consecutive.

''Observaţiile au fost surprinzătoare dacă e să ne gândim la cât de cald a fost. Se iveşte întrebarea ce se întâmplă cu oceanul în afara tiparului climatic natural al fenomenelor El Nino şi La Nina. Există modificări la nivelul curenţilor oceanici?'', a declarat Julien Nicolas. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)