Marea Barieră de Corali se confruntă cu cea mai ridicată temperatură a apei din ultimii 400 de ani(studiu)
Temperatura apei din Marea Barieră de Corali din Australia a atins, în ultimul deceniu, cel mai ridicat nivel din ultimii 400 de ani, conform unui studiu ale cărui rezultate au fost publicate miercuri, relatează agenţiile AFP şi Reuters.
Temperatura apei a crescut în fiecare an din 1960, însă a fost deosebit de ridicată în timpul episoadelor recente de albire a coralilor, potrivit acestei cercetări publicate în prestigiosul jurnal ştiinţific Nature. O încălzire a apei care este, cel mai probabil, consecinţa schimbărilor climatice cauzate de acţiunea umană.
Coautoarea studiului, Helen McGregor, s-a arătat "extrem de îngrijorată" de creşterea "fără precedent" a temperaturii apei.
Marea Barieră de Corali, care se întinde pe circa 2.300 de kilometri de-a lungul coastelor statului Queensland (nord-estul Australiei), este considerată cea mai mare structură vie din lume. Ea adăposteşte o biodiversitate extrem de bogată, cu peste 600 de specii de corali şi 1.625 de specii de peşti. De asemenea, recifele de corali protejează ţărmurile de eroziune şi reprezintă o sursă importantă de venituri din turism pentru multe ţări.
Fenomenul de albire a coralilor, care se traduce printr-o decolorare a acestora, este provocat de o creştere a temperaturii apei care are ca rezultat expulzarea algelor simbiotice ce conferă coralului culoarea specifică. În cazul în care temperaturile ridicate persistă, coralul devine alb şi moare.
Cercetători de la mai multe universităţi australiene au studiat temperaturile de suprafaţă din Marea Barieră de Corali folosind mostre de corali vechi pentru a reconstitui condiţiile de temperatură din 1618.
Oamenii de ştiinţă au forat carote în corali şi, la fel ca în cazul numărării inelelor unui copac, au analizat eşantioanele prelevate pentru a evalua temperaturile oceanice din timpul verii începând cu anul 1618.
Alături de datele furnizate de nave şi sateliţi, care datează de aproximativ o sută de ani, rezultatele au arătat că temperaturile oceanelor, care au fost stabile timp de sute de ani, au început să crească după 1900, ca urmare a influenţei umane, a concluzionat cercetarea.
Din 1960 până în 2024, autorii studiului au observat o încălzire medie anuală pentru perioada ianuarie-martie de 0,12 grade Celsius pe deceniu.
În timpul ultimelor episoade de albire în masă (2016, 2017, 2020, 2022 şi 2024), temperaturile au fost şi mai ridicate.
Deşi coralii îşi pot reveni, temperaturile din ce în ce mai ridicate ale apei, combinate cu episoadele succesive de albire, exercită o puternică presiune asupra acestora, a avertizat Helen McGregor.
"Din ceea ce vedem până acum, aceste schimbări par să se producă prea rapid, astfel încât coralii nu au timp să se adapteze, ceea ce ameninţă cu adevărat reciful, aşa cum îl cunoaştem", a avertizat cercetătoarea de la Universitatea din Wollongong (Australia).
- Daune extreme -
Anul acesta, episodul de albire, unul dintre cele mai grave şi mai extinse observate vreodată, a provocat daune extreme în 81% din recif, potrivit celor mai recente date guvernamentale.
Oamenii de ştiinţă vor putea determina doar peste câteva luni ce procent din recif nu mai poate fi salvat.
"Pentru moment, putem să constatăm că reciful rezistă", a declarat pentru AFP Richard Leck, responsabil cu oceanele în cadrul World Wide Fund for Nature (WWF) Australia. "Şi-a revenit după crizele anterioare de albire a coralilor, dar la un moment dat 'elasticul' se va rupe", a adăugat el.
"Recifele coralifere sunt primul ecosistem de pe planetă a cărui existenţă a fost ameninţată de schimbările climatice", a avertizat specialistul.
"Trebuie să sperăm că lumea nu va sta degeaba şi nu va permite ca acest lucru să se întâmple. Dar mai este doar o fracţiune de secundă până la miezul nopţii", a subliniat Richard Leck.
În iunie, UNESCO a solicitat Australiei să ia măsuri "urgente" pentru a proteja Marea Barieră de Corali, în special prin adoptarea unor obiective climatice mai ambiţioase.
Agenţia ONU doreşte ca guvernul de la Canberra să trimită o actualizare la începutul lui 2025 cu privire la demersurile sale pentru protecţia şi conservarea coralilor, însă nu a recomandat plasarea sitului pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.
Australia a investit aproximativ 3,2 miliarde de dolari (1,92 miliarde de euro) în îmbunătăţirea calităţii apei, reducerea efectelor schimbărilor climatice şi protejarea speciilor pe cale de dispariţie.
Însă, această ţară, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze şi cărbune din lume, şi-a stabilit abia recent obiective pentru a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon.
"Lumea îşi pierde unul dintre locurile sale emblematice", a declarat la rândul său Benjamin Henley, academician la Universitatea din Melbourne şi unul dintre coautorii studiului.
"Mi se pare o tragedie absolută. Este greu de înţeles cum se poate întâmpla aşa ceva în timpul vieţii noastre. Aşa că este foarte, foarte trist", a spus el.
Cel puţin 54 de ţări şi regiuni s-au confruntat cu albirea în masă a recifelor de corali începând din februarie 2023, pe măsură ce schimbările climatice încălzesc apele de suprafaţă ale oceanelor, a declarat Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din SUA. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)
Sursa foto: reuters.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bilanțul inundațiilor din Thailanda urcă la 60 de morți; meteorologii au emis noi alerte de furtună
Bilanțul inundațiilor din Thailanda a crescut la 60 de morți, conform datelor anunțate miercuri dimineață de Departamentul pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor, citat de agenția de presă Xinhua. Inundațiile persistă la Bangkok și în alte 27 de provincii, aproximativ 1,15 milioane de gospodării fiind afectate în prezent, a p
Un seism cu magnitudinea 5,5 s-a produs la Aleneva, Alaska (USGS)
Un seism cu magnitudinea 5,5 s-a produs marți la Aleneva, Alaska, a anunțat Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS), potrivit Reuters. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 87,3 kilometri, potrivit USGS. USGS a raportat inițial că seismul s-ar fi produs la Kokhanok.AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu ,editor onlin
COP31/ Electrificarea, banii, deșeurile, principalele subiecte de pe ordinea de zi
Energia, finanțele, deșeurile sau metanul se numără printre temele aflate pe ordinea de zi a celei de-a 31-a reuniuni a Conferinței Părților (COP31) la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), care va avea loc în noiembrie în Antalya, Turcia, deși niciun subiect nu se impune cu adevărat în fruntea agendei, țările având de
Un ghețar din Slovenia ar putea dispărea în câteva zile, potrivit cercetătorilor
Odinioară punct de atracție pentru schiorii din timpul verii și celebrat de mai multe generații drept un simbol al moștenirii alpine a Sloveniei, unul dintre cei mai mari ghețari din această țară s-a micșorat la doar câteva porțiuni de gheață care, potrivit cercetătorilor, ar putea și acestea dispărea în câteva zile, informează Reuters. Oamen
Japonia/ Record de precipitații la Tokyo, cu 37 de zile ploioase consecutive
Un weekend însorit la Tokyo a pus capăt unei serii record de 37 de zile ploioase consecutive în capitala Japoniei, a anunțat luni agenția meteorologică japoneză, citată de AFP. Sezonul ploios se manifestă de obicei în acest megalopolis în luna iunie, însă anul acesta capitala Tokyo a fost afectată de averse regulate pe tot parcurs
Cercetătorii apelează la AI pentru a identifica enzime care pot descompune poluanții plastici
Oameni de știință din Australia apelează la biotehnologii bazate pe inteligență artificială (AI) pentru a identifica enzime capabile să descompună plasticul și alți poluanți nocivi, transmite luni Xinhua. Cercetătorii combină tehnologia de învățare automată (machine learning) cu biochimia pentru a analiza milioane de enzime stocate &icir
Mesaje ''SOS'' gigantice în albia secată a unui lac de la granița franco-elvețiană (GALERIE FOTO)
Lipsit de apă aproape toată vara, Lacul Brenets, situat la granița franco-elvețiană, are albia aproape complet secată, acoperită de vegetație, iar localnicii au scris recent în albie mesajele ''AJUTOR'' și ''SOS'' cu litere gigantice, transmite vineri AFP. Yvan Durig, proprietarul și căpitanul companiei de
VIDEO O persoană a murit în urma furtunilor abătute asupra insulei Creta
Furtunile și ploile torențiale s-au dezlănțuit asupra Cretei și a numeroaselor insule din Marea Egee, un deces fiind confirmat până la această oră, informează DPA. Un păstor și-a pierdut viața după ce a fost luat de apele provenite de la inundații într-o zonă muntoasă din Creta, au anunțat serviciile de urgență. P&ac
Indonezia / Două noi insule au apărut după erupția vulcanului Anak Krakatau
Două noi insule au apărut în apropierea vulcanului indonezian Anak Krakatau în urma erupțiilor de luna trecută care au paralizat principalul aeroport al țării, a declarat vineri un oficial, potrivit AFP. Insulele sunt situate la cel puțin 1 kilometru de muntele Anak Krakatau, potrivit imaginilor satelitare, a indicat Centrul pentru vulcanologie și
Râurile din Europa au atins cel mai scăzut debit de vară din ultimii peste 30 de ani
Râurile și fluviile din Europa au înregistrat cele mai scăzute debite medii din perioada de vară de la începutul înregistrărilor, în 1992, în timp ce mările din jurul continentului au fost în 2026 neobișnuit de calde, a declarat vineri Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene (UE), transmite agenția de pres
Uraganul Rachel crește în intensitate până la categoria a 3-a și amenință coastele Mexicului
Uraganul Rachel a atins joi categoria a 3-a, după ce s-a intensificat 'rapid' în timp ce avansa în largul coastelor mexicane de la Oceanul Pacific, conform informațiilor furnizate de Serviciul Meteorologic Național (SMN) din Mexic, informează agenția de presă EFE. Ochiul uraganului se afla joi, la ora locală 15:00 (21:00 GMT), la 390 km sud
Europa/ Nivel record de stres termic în timpul celei mai calde veri înregistrate vreodată
Un procent record de 52% din teritoriul Europei a fost expus unui stres termic intens în timpul verii excepțional de calde care a afectat continentul în acest an, a indicat vineri observatorul climatic al Uniunii Europene (UE), citat de AFP. Continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume s-a confruntat, pe fondul schimbărilor climatice, cu
Un lac din Grecia care s-a micșorat expune impactul rapid al schimbărilor climatice
Înainte de instalarea secetei, lacul Koroneia din nordul Greciei era o zonă umedă protejată, un refugiu pentru mii de păsări migratore și acvatice inclusiv flamingo, precum și un magnet pentru turiști și pentru pescari și fermierii locali, informează joi Reuters. În prezent, după un deceniu de precipitații insuficiente și irigații excesive, lacul,
Bilanțul deceselor în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Nepal a urcat la 34
Bilanțul deceselor în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Nepal a urcat la cel puțin 34, au spus miercuri autoritățile, iar cel mai mare pod suspendat din țară a fost închis din cauza avariilor, informează DPA. Potrivit unui purtător de cuvânt al Autorității naționale pentru reducerea riscului și managementul în caz de dezast
Topirea ghețarilor se accelerează; un nou an 'catastrofal' în Elveția
Ghețarii elvețieni au trecut printr-un nou an 'catastrofal', pierderea volumului lor ajungând la aproape 20% în cinci ani. Acesta este al doilea cel mai sumbru bilanț anual după 2022, conform unui studiu publicat joi și citat de AFP. Conform datelor Rețelei elvețiene de monitorizare glaciologică (Glamos), ghețarii elvețieni au pierdut &icir