Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut ţărilor să abordeze urgenţa reprezentată de epidemia de căldură extremă, alimentată de schimbările climatice, joi, la scurt timp după cea mai călduroasă zi din istoria înregistrărilor, relatează Reuters.

"Căldura extremă este noua anormalitate", a declarat Guterres. "Lumea trebuie să se ridice la înălţimea provocării reprezentate de creşterea temperaturilor", a spus oficialul.

Pe fondul schimbărilor climatice, valurile de căldură sunt mai frecvente, mai intense şi durează mai mult, în întreaga lume.

În acest an, condiţiile caniculare au ucis deja 1.300 de pelerini hajj, au dus la închiderea şcolilor pentru aproximativ 80 de milioane de copii din Africa şi Asia şi au condus la o creştere a numărului de cazuri de spitalizare şi deces în regiunea Sahel.

Fiecare lună, începând din iunie 2023, a fost cea mai călduroasă de la debutul înregistrărilor, în 1940, comparativ cu luna corespunzătoare din anii precedenţi, potrivit Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice al Uniunii Europene.

ONU a cerut guvernelor nu doar să reducă emisiile de combustibili fosili - motorul schimbărilor climatice - ci şi să întărească protecţia persoanelor cele mai vulnerabile, inclusiv vârstnici, femei însărcinate şi copii, dar şi să sporească garanţiile pentru lucrători.

Conform unui raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) publicat joi, peste 70% din forţa de muncă la nivel mondial - 2,4 miliarde de persoane - sunt expuse în prezent unui risc ridicat de căldură extremă.

În Africa, aproape 93% din forţa de muncă este expusă la căldură extremă, iar în statele arabe acest procent este de 84%, potrivit raportului OIM.

Căldura extremă a reprezentat cauza a aproape 23 de milioane de leziuni la locul de muncă în întreaga lume şi a aproximativ 19.000 de decese anual.

"Avem nevoie de măsuri de protecţie a lucrătorilor, bazate pe drepturile omului", a declarat Guterres.

De asemenea, secretarul general al ONU a cerut guvernelor să îşi "protejeze de căldură" economiile, sectoarele critice precum asistenţa medicală şi mediul construit.

Oraşele se încălzesc de două ori mai rapid comparativ cu media mondială din cauza urbanizării rapide şi a efectului de insulă de căldură urbană.

Până în anul 2050, unii cercetători estimează o creştere globală de 700% a numărului de persoane sărace din mediul urban afectate de condiţiile de căldură extremă.

Aceasta este prima dată când ONU lansează un apel global la acţiune în ceea ce priveşte căldura extremă.

"Avem nevoie de un semnal politic, care este acesta", a declarat Kathy Baughman Mcleod, CEO al Climate Resilience for All, o organizaţie non-profit axată pe căldura extremă.

"Este o recunoaştere a importanţei acestei probleme şi a urgenţei ei. Este, de asemenea, o recunoaştere a faptului că nu toată lumea simte la fel şi plăteşte acelaşi preţ", a adăugat ea. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)