Invazia rusă din Ucraina a provocat în mod direct sau a deschis calea unor emisii de ordinul a 175 de milioane de tone de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă, se arată într-un raport publicat joi la Kiev, citat de Reuters.

Raportul, realizat de Ministerul ucrainean al Mediului şi organizaţii neguvernamentale din domeniul mediului, menţionează că această estimare cuprinde atât emisiile care au fost deja eliberate, cât şi cele estimate că se vor produce în timpul lucrărilor de reparaţii în urma distrugerilor provocate de invazia declanşată de Rusia în februarie 2022.

Documentul prezintă unele dintre principalele activităţi care generează emisii de carbon din cauza luptelor.

"Miliarde de litri de combustibil utilizate de vehiculele militare, aproape un milion de hectare de câmpuri şi păduri pârjolite, sute de structuri petroliere şi gazifere aruncate în aer şi cantităţi uriaşe de oţel şi ciment utilizate pentru a fortifica sute de kilometri de linii de front", se arată în comunicat.

Estimarea de 175 milioane de tone de emisii de CO2 echivalează cu emisiile anuale produse de 90 milioane de maşini, sau de Ţările de Jos pe ansamblu timp de un an, se afirmă în raport.
Războiul declanşat de Moscova a ucis zeci de mii de oameni şi a dus la strămutarea mai multor milioane, dar a provocat, de asemenea, pagube uriaşe mediului, cele două armate fiind implicate în cel mai mare război terestru pe continentul european în ultimii 80 de ani, notează Reuters.

Raportul, care încearcă să cuantifice amprenta de carbon a războiului, a fost elaborat de Ministerul ucrainean al Mediului în colaborare cu cercetători în domeniul mediului din Ucraina şi din alte ţări.

Autorii săi au utilizat o măsură numită "costul social al carbonului" pentru a calcula costul financiar aproximativ al emisiilor suplimentare.

"Pagubele climatice totale pe care Federaţia Rusă le-a provocat după 24 de luni de război se ridică la peste 32 de miliarde de dolari", se arată în raport.

Emisiile de război, potrivit raportului, ar putea fi împărţite în aproximativ trei părţi: activitatea militară, oţelul şi betonul necesare pentru a reconstrui infrastructura avariată, iar ultima treime este formată din mai mulţi factori disparaţi, inclusiv incendii şi circulaţia persoanelor.

"În primele luni ale războiului, majoritatea emisiilor au fost provocate de distrugerea pe scară largă a infrastructurilor civile, necesitând un efort major de reconstrucţie după război", se arată în raport.

"În prezent, după doi ani de război, cea mai mare parte a emisiilor provin dintr-o combinaţie de război, incendii pe teren şi daunele aduse infrastructurii energetice", conform textului.

Activitatea militară a fost responsabilă pentru 51,6 milioane de tone de emisii echivalente CO2, se arată în raport.

Cea mai mare parte din acest număr, 35,2 milioane de tone de emisii echivalente CO2, au la origine consumul de combustibil al armatei ruse, iar alte 9,4 milioane de tone - consumul de combustibil al armatei ucrainene.

Printre cei mai mari consumatori de combustibil din lume se numără armatele din întreaga lume, cărora le revin 5,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, potrivit unei estimări din 2022.

Conform raportului, războiul a crescut semnificativ frecvenţa incendiilor în zonele afectate. Astfel, un milion de hectare de teren au fost pârjolite de 27.000 de incendii din cauza războiului, provocând daune atmosferice echivalente cu 23 de milioane de tone de CO2.

Autorii raportului au calculat de asemenea că închiderea spaţiului aerian deasupra Ucrainei şi a unor părţi din Rusia, precum şi restricţiile privind utilizarea spaţiului aerian al Rusiei de către anumiţi transportatori, au generat puţin peste 24 de milioane de tone de emisii suplimentare de CO2.

"Restricţiile sau precauţiile au curăţat în mare parte cerul deasupra a circa 18 milioane de kilometri pătraţi din Ucraina şi Rusia, adăugând însă ore în plus la călătoriile între Europa şi Asia, ceea ce a dus la un consum suplimentar de combustibil", se mai arată în raport.AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Lăzăroiu)