Autorităţile din Papua Noua Guinee au exclus joi posibilitatea descoperirii unor supravieţuitori după alunecarea masivă de teren de vinerea trecută, în timp ce numărul exact al morţilor aflaţi sub stratul de noroi cu înălţimea unei clădiri cu două etaje este în continuare necunoscut, estimările variind de la câteva sute la câteva mii, informează Reuters.

Utilajele de mari dimensiuni şi ajutoarele sosesc cu dificultate din cauza terenului instabil, a unui pod avariat pe drumul principal şi a revoltelor tribale din zonă.

''Nu ne aşteptăm să mai găsim vreun supravieţuitor sub pământ în acest moment, aşa că este exclusiv o operaţiune pentru recuperarea cadavrelor umane'', a declarat pentru Reuters directorul comitetului pentru gestionarea dezastrelor din provincia Enga, Sandis Tsaka.

Oficialii locali încearcă în continuare să estimeze numărul persoanelor îngropate sub porţiuni din muntele care s-a prăbuşit peste satul Yambali din regiunea Enga vinerea trecută, în jurul orei locale 03:00.

În lipsa unui recensământ recent - ultimul datează din anul 2000 - oficialii se bazează pe liste electorale incomplete şi se consultă cu lideri locali pentru a ajunge la o estimare a numărului total de decese.

Este posibil ca peste 2.000 de persoane să fi fost îngropate de vii, potrivit guvernului din Papua Noua Guinee. Potrivit unei estimări a ONU, bilanţul deceselor ar fi de circa 670, în timp ce un patron local şi un fost oficial a declarat pentru Reuters că bilanţul ar fi în jur de 160 de morţi.

Sandis Tsaka a spus că autorităţile sunt încă nesigure în ceea ce priveşte numărul deceselor, deşi ar fi vorba despre ''un număr semnificativ''.

''De la câteva sute la 2.000. Nu aş exclude posibilitatea să fie 2.000, întrucât nu se ştie cu certitudine câţi oameni erau (acolo) la momentul respectiv, dar nu vă pot oferi un răspuns definitiv înainte să finalizăm cartografierea socială'', a spus el.

Dintre cele şase cadavre recuperate până acum, două aparţin unor persoane care nu locuiau în zona devastată, a spus Sandis Tsaka, întărind ipoteza autorităţilor, potrivit căreia existau multe deplasări de la o comunitate la alta.

Zeci de soldaţi, ingineri, experţi în geologie şi oficiali din domeniul sănătăţii publice au ajuns la faţa locului, a adăugat el. Echipele de salvatori plănuiesc să folosească începând de joi utilajele grele, a căror utilizare a fost întârziată din cauza terenului instabil.

Mii de rezidenţi sunt vizaţi de potenţiale evacuări în cazul în care alunecarea de teren continuă în josul dealului.

''Nici măcar nu dormim noaptea. Ne e teamă că se va prăbuşi din nou pământul de pe munte şi ne va strivi'', a declarat pentru Reuters localnica Frida Yeahkal.

Pericole epidemice

Alunecarea de teren a acoperit cu pământ mai multe pârâuri şi râuri din apropiere şi a contaminat sursele primare de apă ale localităţii, sporind riscul de declanşare a unor epidemii, a anunţat agenţia ONU pentru migraţie în cel mai recent raport al său.

Majoritatea locuinţelor nu dispun de surse alternative de apă, cum ar fi containere pentru colectarea apei de ploaie şi nu există metode pentru tratarea apei, ceea ce agravează penuria de apă potabilă, se mai spune în raport.

Potrivit aceleiaşi agenţii, circa 1.650 de persoane au fost strămutate, una din cinci având vârsta sub şase ani.

''Ce se va întâmpla cu cei rămaşi în viaţă? Nu ştiu unde vom merge ca să mâncăm şi să ne adăpostim. Casele şi grădinile noastre au fost distruse'', a declarat Yuri Yapara, un lider al comunităţii locale. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)