ONU a anunţat recent că un miliard de mese la nivel mondial sunt aruncate zilnic la gunoi şi doar un procent din cererea de metale rare este acoperit prin reciclarea deşeurilor electronice, potrivit Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU) şi Institutului Naţiunilor Unite pentru Pregătire şi Cercetare (UNITAR). În timp ce UE lucrează din greu pentru a reduce deşeurile, prin creşterea gradului de reciclare şi dublarea ratei de circularitate a UE până în 2030, experţii nu sunt siguri dacă aceste eforturi sunt suficiente, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.

În fiecare an, toate activităţile economice şi gospodăriile din UE produc mai mult de două miliarde de tone de deşeuri. Este echivalentul a 4,8 tone de deşeuri per capita.

Potrivit Agenţiei Europene de Mediu (EEA), rata totală de reciclare în 2020 era de 46%. Cifre include trei surse de deşeuri: municipale, ambalaje şi deşeuri electrice şi electronice. În 2021, 64% din deşeurile de ambalaje, 49% din deşeurile municipale şi 39% din deşeurile electrice şi electronice au fost reciclate. Cu toate acestea, majoritatea deşeurilor în 2021 au fost în continuare aruncate la gropile de gunoi şi incinerate.

"Suntem încă departe de obiectivul privind dublarea ratei de circularitate a UE până în 2030", a informat EEA, adăugând că există o "probabilitate redusă sau moderată" ca obiectivul UE să fie "îndeplinit în următorii ani".

Planul UE privind o economie circulară îşi propune să reducă presiunile asupra resurselor naturale prin dublarea ratei de utilizare a materialelor circulare (CMUR) între 2020-2030. CMUR reflectă cât de multe deşeuri reciclate contribuie la materialele totale utilizate în economie. Miezul problemei, potrivit EEA, îl constituie modelul de business conform căruia produsele au un ciclu de viaţă foarte scurt, asta dacă sunt utilizate vreodată. În acelaşi timp, cu o rată de circularitate de 11,5% în 2022, Europa utilizează mai multe materiale reciclate decât orice altă regiune a lumii.

Legislaţia UE cu privire la deşeuri, care include peste 30 de ţinte obligatorii pentru perioada 2015-2030, este un motor cheie pentru creşterea gradului de reciclare în UE. În martie, Uniunea a făcut noi progrese cu reglementările în domeniul deşeurilor, în încercarea de a atinge obiectivele climatice ale blocului comunitar, prin creşterea reciclării şi utilizării plasticului.

În data de 25 martie, Consiliul UE a adoptat o revizuire a Directivei-cadru privind deşeurile. Potrivit acesteia, statele UE ar urma să exporte mai puţine deşeuri în ţările terţe şi să recicleze mai mult ele însele. Potrivit noilor reguli, deşeurile pot fi exportate către ţările din afara Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) numai dacă ţara de destinaţie acceptă în mod explicit şi poate dovedi că deşeurile sunt procesate într-un mod prietenos cu mediul pentru a încerca să fie atinse obiectivele de economie circulară şi neutralitate climatică.

Potrivit cifrelor furnizate de Eurostat, în 2022 UE a exportat peste 32 de milioane de tone de deşeuri către ţările non-UE. Din această cantitate, 39% au ajuns în Turcia (12,4 milioane de tone), urmată de India (3,5 milioane de tone), Marea Britanie (2 milioane de tone), Elveţia (1,6 milioane de tone) şi Norvegia (1,6 milioane de tone).

Care sunt evoluţiile recente în UE?

În data de 13 martie, Parlamentul European a aprobat o propunere destinată reducerii deşeurilor alimentare şi textile. Eurodeputaţii au votat în favoarea reducerii a 40% din deşeurile alimentare generate de gospodării, retaileri şi restaurante până în 2030, înăsprind şi regulile cu privire la deşeurile textile care au legătură cu aşa-numitul 'fast-fashion'. Bruxelles-ul estimează că blocul comunitar generează 60 de milioane de tone de deşeuri alimentare în fiecare an, sau 131 de kilograme pentru fiecare persoană.

În data de 4 martie, negociatorii UE au ajuns la un acord privind Regulamentul Ambalaje şi Deşeuri de Ambalaje (PPWR), pentru a reduce deşeurile din ambalaje cu 5% până în 2030, comparativ cu nivelul din 2018. Intenţia este o nouă reducere cu 10% în 2035 şi cu 15% până în 2040. Plasticul de unică folosinţă în cafenele şi restaurante ar urma să fie interzis din 2030.

Textul este un element cheie pentru obiectivele climatice ale UE, conform Pactului Verde. "Reglementarea îşi propune să reducă deşeurile provocate de ambalaje, făcându-le mai sustenabile, şi asigurând cele mai ridicate standarde de gestionare a deşeurilor", a scris Guvernul belgian, care deţine preşedinţia rotativă a UE, pe reţeaua socială X.

Totuşi, un nou raport al OCDE prognozează că, până în 2060, cantitatea de ambalaje de plastic se va tripla. Unii activişti de mediu susţin că majorarea reciclării nu rezolvă cauza problemei.

Tabloul deşeurilor la nivelul blocului comunitar: compromis?

În timp ce unele state UE se concentrează pe extinderea capacităţilor de reciclare, importul sau exportul de deşeuri este o parte importantă a economiilor altor state.

Suedia
În Suedia, o fabrică mare de sortare de ultimă oră, denumită 'Site Zero', a început să funcţioneze la finele lui 2023, descrisă de organizaţie drept "cea mai mare şi mai modernă facilitate de reciclare a plasticului din lume". Mattias Philipsson, director la Swedish Plastic Recycling, o organizaţie non-profit deţinută de industria plasticului, spune că facilitatea are "capacitatea de a gestiona echivalentul tuturor deşeurilor de plastic ale Suediei".
În 2022, doar 35% din deşeurile de plastic au fost reciclate, potrivit Agenţiei pentru protecţia mediului din Suedia, mai puţin decât media UE de 40%. Incinerarea deşeurilor de plastic, care este utilizată pentru a produce căldură şi electricitate, este responsabilă pentru aproximativ 7% din emisiile de gaze cu efect de seră ale Suediei.

Portugalia
Potrivit celor mai recente date oficiale, în anul 2021, 71.182 de tone de deşeuri periculoase au plecat din Portugalia pentru a fi recuperate şi 1.385 de tone pentru a fi aruncate. De obicei, acest tip de deşeuri cere tratament special la aruncare. 1.066 milioane de tone de deşeuri non-periculoase au fost livrate sau exportate.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia pentru protecţia mediului din Portugalia, Spania este principala destinaţie, primind 80% din totalul deşeurilor non-periculoase, în timp ce incineratoarele din Belgia au primit 90% din deşeurile periculoase. În ceea ce priveşte exporturile în afara UE, Portugalia exportă deşeuri non-periculoase numai spre Maroc (597 de tone pentru recuperare).
De asemenea, Portugalia importă deşeuri: 264.874 tone de deşeuri periculoase au intrat în ţară, în principal pentru recuperare (244.959 tone) şi aruncare (aproape 20.000 de tone). Ţara a primit de asemenea 1,817 milioane de tone de deşeuri non-periculoase.

Slovenia
Potrivit Agenţiei pentru protecţia mediului, Slovenia a generat, în medie, aproximativ 135.000 de tone de deşeuri periculoase pe an între 2012-2021, echivalentul a 1% până la 3% din totalul deşeurilor. În această perioadă, ţara a exportat, în medie, 61.400 de tone de deşeuri periculoase pentru tratament final/aruncare, în principal către ţările din UE şi Balcani, în timp ce a importat, în medie, 34.200 de tone de deşeuri periculoase pe an.

România
Potrivit datelor statistice oficiale, în prezent România se situează pe locul 26 între cele 27 de state membre UE când vine vorba de reciclare, gradul de reciclare a deşeurilor municipale reprezentând doar 13% din totalul deşeurilor. Prin implementarea Sistemului de Garanţie-Returnare în noiembrie 2023, pentru colectarea ambalajelor de băuturi, peste 220 de milioane de ambalaje au fost returnate în primele trei luni. În prezent, operează două centre regionale şi alte cinci urmează să fie deschise în următoarele trei luni.

Bulgaria
Importul de deşeuri destinate a fi utilizate este extrem de important pentru economia bulgară şi, în special, pentru industria de procesare, potrivit ministrului Mediului şi Apelor, Julian Popov. Aceste deşeuri sunt în principal deşeuri non-periculoase şi de calitate şi valoare mare sub formă de materie primă, a spus Popov. În Bulgaria, a fost introdus un embargou cu privire la livrările de deşeuri destinate a fi aruncate, precum şi a livrărilor destinate a fi incinerate în anul calendaristic relevant, pentru cantităţile care depăşesc jumătate din capacitatea anuală a facilităţilor de incinerare, a adăugat Popov. În 2020, Ministerul Mediului a pus la punct un Centru naţional de coordonare care se ocupă cu schimbul de informaţii care au legătură cu componentele de mediu, transport trans-frontalier de deşeuri şi respectarea normelor, a spus oficialul bulgar.

Deşeurile textile: plastic reciclat "nu circularitate"

Pentru a rezolva problema reciclării, mărcile de fashion au utilizat plastic reciclat, spre frustrarea industriei alimentare, care plăteşte pentru colectarea ambalajelor PET reciclate.

"Să fim clari, asta nu este circularitate", a scris industria băuturilor într-o scrisoare deschisă trimisă anul trecut Parlamentului European, în care a denunţat un "trend îngrijorător" al industriei de fashion care "îşi promovează progresele verzi legate de utilizarea materialelor reciclate".

Mai puţin de 1% din textilele din întreaga lume sunt reciclate în prezent, susţine UE, cu 12,6 milioane de tone de deşeuri textile generate în fiecare an în UE. Un studiu recent al EEA a arătat că 4% până la 9% din textilele introduse pe piaţa europeană au ajuns să fie distruse fără a fi folosite măcar, ceea ce a generat 5,6 milioane de tone de emisii de CO2.

Aproape jumătate din toate deşeurile de textile colectate în Europa ajung pe piaţa second-hand din Africa sau mai frecvent la gropile de gunoi, potrivit cifrelor EEA pe 2019. Alte 41% din deşeurile textile ale blocului comunitar ajung în Asia, în principal "în zone economice speciale unde sunt sortate şi procesate".

ONG-urile susţin că o mare parte din deşeurile textile din Europa trimise în Asia ajung în 'Zone de Procesare a Exporturilor', care, potrivit lui Paul Roeland de la ONG-ul Clean Clothes Campaign, sunt renumite drept "enclave unde legea nu se aplică, şi unde nici măcar standardele reduse din Pakistan şi India nu sunt respectate".

Închidere: eforturilor din domeniul deşeurilor electronice le lipseşte energia

Aproximativ 62 de milioane de tone de gadget-uri vechi sau care nu mai sunt dorite au fost aruncate în 2023.
Volumul aşa-numitelor deşeuri electronice, care includ telefoane mobile, televizoare şi dispozitive de vapat, "creşte de cinci ori mai repede decât reciclarea documentată", potrivit Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU) şi Institutului Naţiunilor Unite pentru Pregătire şi Cercetare (UNITAR), care definesc deşeurile electronice drept orice produs cu un conector sau o baterie care este aruncat. Cantitatea înregistrată în 2023 a fost cu 80% mai mare decât în 2010. "Resurse strategice cu o valoare de miliarde de dolari sunt aruncate. Doar 1% din cererea de metale rare este acoperită de reciclarea deşeurilor electronice", susţin ITU şi UNITAR.

Deşeurile alimentare

Gospodăriile din întreaga lume au aruncat în 2022 un miliard de mese în fiecare zi, în ceea ce raportul Waste Index Report publicat de ONU în data de 27 martie numeşte drept o "tragedie globală". Alimente în valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari au fost aruncate de gospodării şi companii într-un moment în care aproape 800 de milioane de persoane suferă de foame.
Raportul susţine că peste un miliard de tone de alimente, aproape o cincime din toate produsele disponibile pe piaţă, au fost aruncate în 2022, majoritatea de către gospodării. "Dacă risipa alimentară ar fi o ţară, ar fi al treilea mare emitent de gaze cu efect de seră de pe planetă, după SUA şi China", susţine Richard Swannell de la ONG-ul WRAP.


N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, Agerpres, BTA, DPA, EFE, Lusa şi STA, participante în proiectul enr. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)