Sequoia gigant, arbori emblematici prezenţi în parcurile naturale californiene şi care absoarb cantităţi mari de dioxid de carbon, sunt în prezent mai numeroşi în Regatul Unit, unde s-au adaptat corespunzător, decât în ţinutul lor de origine, este concluzia unui studiu publicat miercuri, informează AFP.

În Regatul Unit există circa 500.000 de sequoia gigant, în comparaţie cu mai puţin de 80.000 existenţi încă în stare naturală în California, potrivit acestui studiu condus de universitatea britanică UCL, publicat în revista Royal Society Open Science, şi care a analizat capacitatea ieşită din comun a acestor arbori de captare a dioxidului de carbon.

Pădurile de sequoia din California, alcătuite din arbori cu înălţimi de la 50 de metri la peste 80 de metri şi cu diametre de 6-8 metri, sunt printre cele mai dense în dioxid de carbon din lume, în principal datorită vârstei arborilor din care sunt alcătuiţi şi care ajung şi până la 3.000 de ani.

''Am constatat că sequoia britanici sunt bine aclimatizaţi în Regatul Unit şi sunt capabili să capteze o mare cantitate de dioxid de carbon (CO2)'', a explicat Ross Holland, autorul principal al studiului.

Sequoia gigant a fost introdus în Regatul Unit la mijlocul secolului al XIX-lea şi a ''devenit rapid un simbol al bogăţiei'' în epoca victoriană, când era plantat la intrarea pe marile proprietăţi, de-a lungul principalelor artere şi în parcuri, amintesc cercetătorii.

În prezent, în contextul crizei climatice, potenţialul acestor arbori de a absoarbe CO2 este ceea ce-i interesează pe oamenii de ştiinţă, care au studiat astfel dezvoltarea şi cantităţile de carbon sechestrate de circa 100 de specimene britanice, plantate în diverse condiţii de mediu (sol, umiditate, climat etc).

În două locuri studiate - o grădină botanică din Sussex (sud-estul Angliei) şi o alta situată la nord-vest de Glasgow în Scoţia, arborii sequoia s-au dezvoltat în acelaşi ritm ca şi echivalenţii lor americani şi au dezvoltat capacităţi de sechestrare a carbonului aproape similare, echivalentul a circa 85 de kilograme de carbon absorbite pe an.

În comparaţie, cei plantaţi într-un parc din apropierea Londrei şi care au beneficiat de precipitaţii anuale mai reduse au crescut mai lent şi au produs mai puţină biomasă (frunze, trunchi, ramuri) capabile de absorbţia CO2.

În urma acestor rezultate, cercetătorii speră să poată face recomandări asupra amplasamentelor cele mai adecvate pentru plantarea arborilor sequoia în viitor, precum şi în ceea ce priveşte maniera de a-i întreţine mai bine. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Andreea Lãzãroiu)