Un nou episod de "albire în masă" a Marii Bariere de Corali este în curs de desfăşurare, au anunţat vineri autorităţile din Australia, care vorbesc despre un fenomen provocat de schimbările climatice, informează AFP.

Cel mai mare recif de corali din lume, care se întinde pe mai mult de 2.300 de kilometri de-a lungul coastei nord-estice a Australiei, adăposteşte aproximativ 1.500 de specii de peşti şi 4.000 de tipuri de moluşte.

"Ştim deja că cea mai mare ameninţare la adresa recifelor de corali din lume sunt schimbările climatice. Marea Barieră de Corali nu face excepţie din acest punct de vedere", a declarat ministrul australian al Mediului, Tanya Plibersek, într-un comunicat.

"Trebuie să acţionăm împotriva schimbărilor climatice. Trebuie să protejăm siturile noastre excepţionale, precum şi plantele şi animalele care trăiesc în ele", a continuat ea.

Acest nou episod de albire în masă a coralilor, cel de-al şaptelea înregistrat după anul 1998, a fost confirmat de cercetătorii care lucrează pentru Guvernul australian în urma unor măsurători aeriene efectuate asupra a 300 de recife situate în ape de mică adâncime.

Studii suplimentare vor trebui să fie realizate pentru a evalua gravitatea şi amploarea fenomenului de albire, potrivit Agenţiei australiene pentru protejarea recifelor de corali.

Acest fenomen, care duce la decolorare, este cauzat de creşterea cu un grad a temperaturii apei, ceea ce duce la expulzarea algelor simbiotice care dau coralilor culorile lor strălucitoare.

"Temperaturi extreme"

El se produce atunci când temperaturile submarine depăşesc cu mai mult de 1 grad Celsius valoarea medie înregistrată pe termen lung.

Temperaturile din ocean măsurate de-a lungul Marii Bariere de Corali au atins niveluri record pe parcursul ultimelor săptămâni, potrivit datelor oficiale.

Potrivit directorului departamentului pentru oceane din cadrul WWF Australia, Richard Leck, foarte mulţi corali riscă să moară dacă temperaturile oceanice nu vor scădea rapid în săptămânile următoare. "Acest episod de albire se produce într-o zonă în care coralii nu au fost expuşi niciodată la astfel de temperaturi extreme", a declarat el.

Richard Leck a explicat că schimbările climatice duc la o "presiune considerabilă" asupra Marii Bariere de Corali.

Fenomene similare s-au produs anul trecut şi în emisfera nordică, cauzând pierderi "dramatice" la nivelul coralilor din Florida şi din Marea Caraibilor, a adăugat el.

Unii dintre corali pot să îşi revină dacă condiţiile meteorologice se îmbunătăţesc, cu excepţia celor care au suferit deja o albire puternică sau care s-au confruntat cu episoade repetate de caniculă.

Terry Hughes, unul dintre cei mai proeminenţi cercetători australieni specializaţi în studierea recifelor de corali, consideră că episoadele de albire au devenit de acum atât de frecvente, încât recifelor le este greu să îşi mai revină.

"Suportă mai puţin bine căldura"

"Reciful nu mai este capabil să să revină la acea combinaţie alcătuită din speciile de corali şi mărimea coralilor care exista cu 20 de ani în urmă", a declarat el.

"Ironia este că coralii care predomină astăzi în majoritatea regiunilor din Marea Barieră cresc repede şi recâştigă cu rapiditate terenul pierdut, dar că ei sunt sensibili la căldură şi suportă mai puţin bine următoarele episoade inevitabile de albire", a adăugat Terry Hughes.

După părerea lui, stresul termic a crescut în ultimele zile şi ar trebui să se agraveze în următoarele două săptămâni.

Viitorul Marii Bariere de Corali a reprezentat o sursă de tensiuni între Guvernul australian şi UNESCO, care, în 2021, a ameninţat că va înscrie celebrul ansamblu de corali pe lista patrimoniului mondial "în pericol".

O astfel de înscriere ar fi fost o "palmă morală" la adresa Australiei, dând o lovitură serioasă atracţiei turistice a acestui recif de corali, care generează venituri de 4,8 miliarde de dolari.

Negocierile diplomatice purtate în culise şi lobby-ul înverşunat al Australiei au împiedicat până în prezent includerea recifului pe această listă.

Înaintea noului episod de albire, Marea Barieră de Corali a suferit deja din cauza unei albiri în masă a coralilor săi în anii 1998, 2022, 2016, 2017, 2020 şi 2022. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)