În ecosistemul fragil şi izolat al Antarcticii, cercetătorul columbian Paulo Tigreros îşi aruncă plasa în apele îngheţate pentru a colecta particule minuscule. El ştie că prezenţa microplasticelor într-unul dintre cele mai bine conservate colţuri ale lumii reprezintă un termometru al poluării planetei, relatează marţi AFP.

Plasa lasă apa să treacă şi reţine, precum o sită, micile particule solide care plutesc în aceste ape îngheţate ale strâmtorii Gerlache, un coridor natural de aproximativ 160 de kilometri lungime ce separă arhipelagul Palmer şi extremitatea Peninsulei Antarctice.

La capătul lumii, departe de agitaţia planetară, acest loc imaculat ar trebui să fie ferit de degradarea mediului înconjurător care afectează restul Pământului.

Eşantioanele colectate vor permite, în urma examinărilor microscopice şi a altor analize, determinarea nivelului de microplastice conţinute. Mărimea acestor particule - cel mai adesea invizibile cu ochiul liber - formate din polimeri şi alţi compuşi toxici variază între 5 milimetri şi o miime de milimetru.

Pentru biologul marin în vârstă de 51 de ani şi pentru colegii săi cercetători aflaţi la bordul ARC Simon Bolivar, o navă a marinei columbiene, nu există nicio îndoială că aceste particule au ajuns deja în Antarctica, unde se întâlnesc apele oceanelor Pacific, Atlantic şi Indian.

Ca urmare a poluării pe scară largă a apelor lumii de către milioanele de tone de deşeuri produse de oameni, prezenţa acestor microparticule în oceane a fost deja dovedită de mai multe ori.

Aceste microplastice sunt rezultatul degradării fizice şi chimice a obiectelor din plastic cu o durată de viaţă de sute de ani. Impactul lor este studiat abia de la începutul anilor 2000 şi este deocamdată puţin cunoscut.

Pentru Tigreros, microparticulele de plastic sunt deja "omniprezente" în oceane, efectele lor putând fi fatale pentru animale şi ecosisteme.

"Considerăm Antarctica drept un continent total izolat" de activitatea umană, însă "reflectă problemele de mediu" ale planetei, a explicat pentru AFP Jorge Tadeo Lozano, cercetător la Universitatea din Bogota, care a însoţit această a zecea expediţie ştiinţifică a marinei columbiene.

Cercetările efectuate în 2019 de Universitatea Canterbury din Noua Zeelandă au relevat existenţa microplasticelor în zăpada din Antarctica, în contextul în care peste 430 de milioane de tone de plastic sunt produse în fiecare an în întreaga lume, potrivit ONU.

În pofida distanţei la care se află,"continentul alb" este foarte expus ameninţărilor externe, a atras atenţia Paulo Tigreros.

Este posibil ca particulele să fi ajuns acolo în mod natural, purtate de curenţii oceanici care se îndreaptă spre sud. De asemenea, microplasticele pot călători în atmosferă sau în excrementele mamiferelor marine şi peştilor care, în anumite perioade ale anului, migrează la tropice.

Cercetătorul ia un krill şi câteva alge recuperate dintr-un eşantion. Crustaceul se hrăneşte cu alge microscopice numite fitoplancton, dar pe care adesea le confundă cu microplasticele care plutesc în mediul său din cauza dimensiunilor reduse.

Krill-ul contaminat este la rândul său consumat de multe vieţuitoare mai mari, restul lanţului trofic fiind astfel afectat. "Când o balenă se hrăneşte cu acest krill, cel mai probabil microplasticul pătrunde în intestine", afectându-i sistemul pulmonar, sistemul reproducător şi chiar capacitatea de a înota.

Calota glaciară a Antarcticii, cu pinguinii şi focile sale, suferă de mulţi ani din cauza creşterii temperaturii globale.

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), aflată sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care tocmai a lansat pe această temă o expediţie împreună cu Argentina, microplasticele ar putea deteriora şi mai mult marele continent alb "reducând reflexia gheţii, modificând rugozitatea suprafeţei, stimulând activitatea microbiană" şi "acţionând ca un izolator termic".

Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), topirea tuturor gheţarilor şi a calotelor glaciare, care conţin 90% din apa dulce a planetei, ar putea duce la o creştere a nivelului mărilor cu până la 60 de metri. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Simona Tatu, editor online: Ada Vîlceanu)