Anul trecut a fost cel mai călduros din istoria înregistrărilor meteorologice, cu un avans "remarcabil", fiind probabil cel mai cald din ultimii 100.000 de ani, a anunţat marţi Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene (UE), transmite Reuters.

Oamenii de ştiinţă s-au aşteptat la atingerea acestui prag, după ce recorduri climatice au fost doborâte în mod repetat. Începând din iunie, fiecare lună a fost cea mai călduroasă înregistrată comparativ cu aceeaşi perioadă din anii precedenţi.

"Acesta (2023, n.r.) a fost un an excepţional din punct de vedere climatic... într-o ligă separată, chiar şi în comparaţie cu alţi ani foarte călduroşi", a declarat directorul C3S, Carlo Buontempo.

C3S a confirmat că 2023 a fost cel mai călduros an din înregistrările care datează din 1850. Totodată, Buontempo a precizat că în urma analizei datelor paleoclimatice din surse precum inelele copacilor şi bulele de aer din gheţari s-a constatat că 2023 a fost "foarte probabil" cel mai călduros din ultimii 100.000 de ani.

În medie, în 2023 planeta a fost cu 1,48 grade Celsius mai caldă comparativ cu perioada preindustrială - 1850-1900 - când oamenii au început să ardă combustibili fosili la scară industrială, pompând dioxid de carbon (CO2) în atmosferă.

Ţările au convenit în Acordul de la Paris din 2015 să încerce să prevină o încălzire globală de peste 1,5 grade Celsius comparativ cu valorile din perioada preindustrială pentru evitarea consecinţelor cele mai grave.

Lumea nu a depăşit acest obiectiv - care se referă la o temperatură globală medie de 1,5 grade Celsius de-a lungul deceniilor - însă C3S a indicat că temperaturile care au depăşit acest nivel în aproape jumătate din zilele anului 2023 au creat "un precedent teribil".

În pofida proliferării obiectivelor climatice ale guvernelor şi companiilor, emisiile de CO2 continuă să rămână ridicate. Emisiile mondiale de CO2 provenite din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor au atins niveluri record în 2023.

Anul trecut, concentraţia de CO2 din atmosferă a crescut atingând cel mai ridicat nivel înregistrat, de 419 părţi pe milion (0,0419%), potrivit C3S.

De asemenea, 2023 a fost primul an în care fiecare zi a fost cu peste 1 grad Celsius mai caldă comparativ cu perioada preindustrială. Pentru prima dată, două zile - ambele în noiembrie - au fost cu 2 grade Celsius mai calde decât în perioada preindustrială, a precizat C3S.

Anul trecut a fost cu 0,17 grade Celsius mai călduros comparativ cu 2016, cel mai fierbinte an anterior - doborând acest record cu un avans "remarcabil", după cum a spus Buontempo.

Din cele aproape 30.700 de zile scurse din 1940, cele 46 de zile cele mai călduroase au fost măsurate în 2023, toată vara trecută, în iulie şi august, potrivit datelor Copernicus analizate de AFP.

În Europa, 2023 a fost al doilea cel mai călduros an, după 2020.

Oceanele lumii s-au supraîncălzit, de asemenea, într-o "manieră persistentă şi neobişnuită", recordurile sezoniere fiind doborâte constant din aprilie.

Aceste temperaturi, fără precedent timp de nouă luni, ameninţă vieţuitoarele marine, amplifică intensitatea furtunilor şi încălzesc atmosfera. Ele sunt examinate în special de climatologi, având în vedere rolul major de regulator al climei jucat de oceane, care absorb peste 90% din excesul de căldură provocat de activitatea umană.

Această creştere are, totodată, efectul de a accelera topirea platformelor de gheaţă plutitoare din Groenlanda şi Antarctica, cruciale pentru reţinerea apei proaspete din gheţari şi prevenirea creşterii masive a nivelului oceanelor.

Banchiza din Antarctica a atins niveluri scăzute record timp de opt luni ale anului trecut.

În condiţiile "extremelor observate în ultimele luni (...) ne aflăm în prezent departe de clima în care civilizaţia s-a putut dezvolta", a avertizat Carlo Buontempo.

Pe lângă schimbările climatice cauzate de om, în 2023 temperaturile au fost stimulate şi de fenomenul meteorologic El Nino, care încălzeşte apele de suprafaţă din estul Oceanului Pacific şi contribuie la creşterea temperaturilor globale, notează Reuters.

Fiecare fracţiune de creştere a temperaturii exacerbează dezastrele meteorologice extreme şi distructive. În 2023, planeta mai fierbinte a agravat valurile de căldură mortale din China până în Europa, ploile extreme care au provocat inundaţii în care au pierit mii de persoane în Libia, dar şi cel mai grav sezon de incendii înregistrat în Canada.

"Schimbările mici comparabile ale temperaturilor globale au un impact uriaş asupra oamenilor şi ecosistemelor", a declarat Friederike Otto, climatolog care co-dirijează proiectul global de cercetare World Weather Attribution. "Fiecare zecime de grad contează", a adăugat ea.

Consecinţele economice ale schimbărilor climatice se amplifică la rândul lor. Statele Unite au suferit cel puţin 25 de dezastre climatice şi meteorologice cu pagube de peste 1 miliard de dolari, conform datelor Centrelor Naţionale pentru Informaţii de Mediu. De asemenea, perioadele prelungi de secetă au devastat culturile de soia din Argentina şi pe cele de grâu din Spania. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)