Deceniul precedent a fost cel mai călduros din istoria înregistrărilor, cu o topire a gheţii polare şi montane şi o creştere a nivelului mărilor mai rapide comparativ cu secolul XX, a anunţat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), relatează marţi DPA/PA Media.

Gheţarii s-au subţiat cu un metru pe an, o situaţie "fără precedent", în timp ce calota glaciară continentală a Antarcticii a pierdut cu aproape 75% mai multă gheaţă în perioada 2011-2020 comparativ cu anii 2001-2010.

Aceasta înseamnă că va exista mai puţină apă dulce disponibilă pentru milioane de oameni din întreaga lume în timp ce zonele costiere joase se confruntă cu riscul inundaţiilor în urma mareelor mai înalte.

Gazele cu efect de seră la nivel mondial continuă să crească, în pofida unei scurte scăderi în timpul pandemiei de COVID-19, fiecare deceniu fiind mai fierbinte decât precedentul, după anul 1990, a indicat OMM.

Între 2011 şi 2020, temperatura medie globală s-a situat cu 1,1 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, potrivit analizei OMM.

Cei mai călduroşi ani din acest deceniu au fost 2016 şi 2020, în timp ce între 2015 şi 2020 au fost înregistraţi cei şase ani consecutivi cei mai călduroşi din istorie.

Secretarul general al OMM, Petteri Taalas, a declarat: "Fiecare deceniu începând din anii 1990 a fost mai călduros decât precedentul şi nu vedem niciun indiciu imediat al unei inversări a acestei tendinţe. Mai multe ţări au raportat temperaturi maxime record comparativ cu oricare alt deceniu. Oceanul nostru se încălzeşte din ce în ce mai repede, iar ritmul creşterii nivelului mărilor aproape s-a dublat în mai puţin de o generaţie. Pierdem cursa pentru salvarea gheţarilor şi a calotelor glaciare care se topesc".

Arctica se încălzeşte mai rapid decât oricare altă regiune de pe Pământ deoarece energia solară este absorbită de oceanele întunecate în loc să fie reflectată înapoi în spaţiu de gheaţa albă, în cadrul unui proces cunoscut sub numele de efectul Albedo.

Topirea calotei glaciare din Groenlanda a condus la o creştere a nivelului mării la o rată anuală de 4,5 milimetri pe an în ultimul deceniu, comparativ cu 2,9 milimetri pe an în perioada 2001-2010.

Singurele veşti bune sunt cele referitoare la gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii, care s-a micşorat în comparaţie cu situaţia din ultimele două decenii, şi la sistemele de avertizare timpurie în caz de dezastre, care s-au îmbunătăţit, rezultând mai puţine victime.

Ţările s-au angajat să limiteze creşterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale şi s-au adunat Dubai, la discuţiile din cadrul Conferinţei internaţionale pentru climă COP28, desfăşurată sub egida ONU, pentru a evalua progresele în acest sens.

Săptămâna trecută, OMM a publicat cifre provizorii conform cărora 2023 va fi, aproape sigur, cel mai călduros an înregistrat vreodată.

Oamenii de ştiinţă îndeamnă guvernele din întreaga lume să se angajeze de urgenţă pentru eliminarea treptată a utilizării combustibililor fosili.

"Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, iar aceasta trebuie să reprezinte o prioritate primordială pentru planetă, astfel încât să nu scăpăm de sub control schimbările climatice", a declarat Petteri Taalas.

"Vremea noastră devine din ce în ce mai extremă, cu un impact evident şi demonstrabil asupra dezvoltării socio-economice. Secetele, valurile de caniculă, inundaţiile, cicloanele tropicale şi incendiile de vegetaţie afectează infrastructura, distrug recoltele agricole, limitează rezervele de apă şi provoacă deplasări de masă. Numeroase studii arată că în special riscul de căldură intensă a crescut în mod semnificativ în ultimul deceniu", a adăugat secretarul general al OMM. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Ada Vîlceanu)