Emiratele Arabe Unite au văzut imaginea de ansamblu: acest mic stat petrolier din regiunea Golfului Persic a cheltuit din belşug pentru a găzdui începând de joi cea de-a 28-a ediţie a Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP28), care ar trebui să încurajeze ţările să treacă la o viteză superioară în ceea ce priveşte tranziţia energetică, informează AFP.

La marginea deşertului, în Dubai, gazda Expoziţiei Universale 2020 devine pentru două săptămâni şi centrul mondial al diplomaţiei climatice, iar Emiratele Arabe Unite şi ONU speră într-o ediţie a COP care să fie la fel de istorică precum cea de la Paris din 2015.

"Evident, sunt profund în favoarea unui text care să includă renunţarea (la carburanţii fosili)", chiar în baza unui calendar progresiv, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, miercuri, într-un interviu acordat pentru AFP, înainte să călătorească cu avionul spre Dubai.

"Este cea mai importantă ediţie COP după cea de la Paris", a declarat miercuri şi directorul agenţiei ONU pentru climă, Simon Stiell. "Înaintăm cu paşi mici astăzi, când ar trebui să facem paşi uriaşi", a adăugat el.

Este pentru a doua oară când o ţară din regiunea Golfului Persic găzduieşte o ediţie a COP, după Qatar, în 2012. Conferinţele ONU privind schimbările climatice sunt organizate, în general, pe un alt continent în fiecare an. În urmă cu doi ani, ţările din Asia-Pacific au ales Emiratele Arabe Unite pentru a găzdui această ediţie a COP.

Conflicte de interese?

Însă preşedintele COP28, Sultan Al Jaber, care este totodată directorul general al companiei petroliere naţionale Adnoc, a devenit ţinta unor critici după publicarea de către BBC şi Centre for Climate Reporting a unor note interne de pregătire a reuniunilor oficiale în care erau enumerate argumentele pentru promovarea proiectelor Adnoc în străinătate. Preşedintele COP28 a respins miercuri aceste acuzaţii.

Deşi anumite personalităţi publice şi ONG-uri s-au plâns din cauza acestui scandal, un boicot al COP28 nu se află pe ordinea de zi, deoarece mizele sunt atât de mari şi atât de evidente la sfârşitul unui an marcat de o supraîncălzire a climei.

Însuşi Antonio Guterres a apărat interesul de a-l avea pe Sultan Al Jaber în fruntea COP pentru a vorbi despre renunţarea la combustibilii fosili: "Cred că el se află într-o poziţie mai bună pentru a le spune acest lucru colegilor săi din industria combustibililor fosili decât dacă ar fi membru al unui ONG cu un dosar solid pro-climat".

Prima decizie majoră de la COP28 ar putea fi luată încă de joi, odată cu adoptarea în sesiune plenară a implementării unui nou fond de compensare a pierderilor şi pagubelor cauzate de schimbările climatice în ţările vulnerabile, după un an de negocieri extrem de tensionate între ţările din Nord şi cele din Sud. Această adoptare în prima zi le-ar permite delegaţilor să se concentreze asupra celorlalte bătălii incluse pe ordinea de zi, începând cu cea a combustibililor fosili.

Regele Charles, Israel şi palestinienii

Joi dimineaţă, mii de participanţi au început să sosească în număr mare într-o atmosferă liniştită, fără a se întrevedea deocamdată posibilitatea unui protest.

Peste 97.000 de persoane (delegaţii, mass-media, ONG-uri, experţi în lobby, organizatori, tehnicieni) au fost acreditate, de două ori mai multe decât anul trecut, şi aproximativ 180 de şefi de state şi de guverne sunt aşteptaţi la Dubai, potrivit organizatorilor, până pe 12 decembrie, data care marchează încheierea conferinţei.

Papa Francisc, care are gripă, şi-a anulat sosirea, însă peste 140 de lideri se vor succeda la tribuna COP28 vineri şi sâmbătă, după ceremonia de deschidere de joi, pentru a susţine discursuri de câteva minute cu scopul de a oferi un impuls politic negocierilor "bizantine" care vor ţine ocupate delegaţiile timp de două săptămâni.

Regele Charles al III-lea se va exprima vineri în deschiderea acestui summit al liderilor, în absenţa preşedintelui american Joe Biden - înlocuit de vicepreşedinta Kamala Harris - şi a preşedintelui chinez Xi Jinping.

Preşedintele israelian Isaac Herzog şi liderul Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, ar putea să se întâlnească faţă în faţă, deoarece sunt înscrişi să ia cuvântul la un interval de doar câteva minute între ei, în cursul zilei de vineri.

Emiratele Arabe Unite pregătesc o avalanşă inaugurală de angajamente voluntare din partea guvernelor de a tripla, de exemplu, energia regenerabilă până în 2030 sau de a spori ajutorul financiar din partea ţărilor bogate pentru cei mai vulnerabili.

Însă doar textele oficiale adoptate în timpul COP, în cadrul meticulosului proces al ONU în care consensul este obligatoriu, vor avea o forţă comparabilă cu cea a Acordului de la Paris. Un fiasco nu poate fi exclus, atât de puternică este rezistenţa unor ţări producătoare de a vorbi în mod explicit despre combustibilii fosili.

Ediţiile COP sunt inutile?

Aceasta este o întrebare legitimă, având în vedere că, după COP21 şi Acordul de la Paris, emisiile de gaze cu efect de seră au continuat să crească. Cu toate acestea, la momentul respectiv, se preconiza o creştere de 16% până în 2030, însă Agenţia ONU pentru Mediu estimează acum o creştere de 2%.

Această încetinire nu poate fi atribuită doar textului de la Paris, întrucât tranziţia energetică este incontestabil în curs de desfăşurare, deşi continuă să plaseze omenirea pe o traiectorie de încălzire insuportabilă a climei.

Începând din 2015, aproximativ 100 de ţări s-au angajat să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, energia solară a devenit cea mai ieftină modalitate de a genera electricitate, vârful cererii de combustibili fosili ar putea fi atins în acest deceniu, iar Agenţia Internaţională pentru Energie se aşteaptă ca mai mult de o treime dintre automobilele noi din lume să fie electrice până în 2030, un scenariu de neimaginat înaintea anului 2015. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: COP28 UAE/Facebook.com