Înfiinţarea unui fond destinat finanţării "pierderilor şi daunelor" climatice în ţările vulnerabile a fost adoptată joi încă din prima zi a Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP 28) din Dubai, un pas pozitiv pentru ca omenirea să poată spera la o dezamorsare a tensiunilor financiare dintre Nord şi Sud în paralel cu negocierile dedicate combustibililor fosili, informează AFP.

Această decizie istorică, salutată prin ovaţii în picioare ale delegaţilor celor aproape 200 de ţări participante, concretizează principalul rezultat obţinut la COP27 în Egipt anul trecut, unde acest fond a fost aprobat în principiu, dar ale cărui detalii nu fuseseră încă definite.

"Felicit părţile pentru această decizie istorică. Este un semnal pozitiv pentru omenire şi pentru munca noastră", a declarat Sultan Al Jaber, preşedintele COP28. "Am scris o pagină de istorie astăzi... Rapiditatea cu care am făcut-o este inedită, fenomenală şi istorică", a adăugat el.

După un an de dispute, ţările din Nord şi cele din Sud au ajuns pe 4 noiembrie, la Abu Dhabi, la un compromis fragil cu privire la regulile de funcţionare a acestui fond, care ar trebui să înceapă să funcţioneze în 2024.

Adoptarea textului în ziua de deschidere a COP28 a risipit temerile că acest compromis va fi pus sub semnul întrebării, ceea ce ar fi cântărit puternic asupra restului negocierilor privind reducerea gazelor cu efect de seră responsabile de încălzirea globală.

Madeleine Diouf Sarr, preşedinta Grupului ţărilor cel mai puţin dezvoltate, care reprezintă 46 dintre cele mai sărace naţiuni din lume, a salutat o decizie "de o importanţă enormă pentru justiţia climatică". "Însă un fond gol nu îi poate ajuta pe cetăţenii noştri", a subliniat ea.

"De acum, este nevoie ca ţările bogate să anunţe contribuţii semnificative", a adăugat Friederike Roder, vicepreşedinta ONG-ului Global Citizen, argumentând în favoarea unor noi taxe internaţionale.

"Banii există, după cum arată profiturile industriei petro-gaziere", a adăugat ea.

Potrivit unor negociatori contactaţi de AFP, Uniunea Europeană, Germania, Franţa, Danemarca sunt pe punctul de a anunţa o primă finanţare, în valoare de câteva sute de milioane de dolari.

Emiratele Arabe Unite au anunţat imediat o contribuţie de 100 de milioane de dolari.

Aceste sume sunt însă departe de zecile de miliarde de dolari care sunt necesare pentru finanţarea despăgubirilor climatice în ţările vulnerabile.

Ţările în curs de dezvoltare au solicitat un obiectiv de 100 de miliarde de dolari pentru acest nou fond, o cifră echivalentă cu ajutorul anual de 100 de miliarde de dolari datorat de ţările dezvoltate pentru adaptare şi tranziţie ecologică. Acest angajament nu a fost respectat până în 2020, aşa cum s-a promis, şi a avut un efect de durată asupra relaţiilor Nord-Sud în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Primele contribuţii vor "permite finanţarea unor proiecte pilot" şi testarea fondului "înainte de o rundă de finanţare mai mare, peste un an sau un an şi jumătate", după ce acesta îşi va fi dovedit credibilitatea în ochii donatorilor, a explicat un diplomat european.

Conform textului adoptat, fondul va fi găzduit temporar în cadrul Băncii Mondiale pentru o perioadă de patru ani. Iniţial, ţările în curs de dezvoltare s-au opus cu tărie acestei opţiuni, criticând instituţia şi reproşându-i că s-ar afla afla în mâinile Occidentului şi că nu ar fi adaptată la nevoile lor.

La rândul lor, ţările dezvoltate, în frunte cu Statele Unite, au refuzat principiul conform căruia contribuţiile lor ar trebui să fie obligatorii în loc să fie voluntare şi solicită extinderea bazei de donatori pentru a include şi ţările emergente bogate, precum Arabia Saudită şi China. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor online: Ada Vîlceanu)