Căldură extremă, poluare atmosferică, boli infecţioase, sănătate mintală: schimbările climatice reprezintă o ameninţare multiplă pentru sănătatea umană, iar Conferinţa ONU pentru acţiuni climatice - COP28 -, care începe joi, va dedica, pentru prima dată în istoria evenimentului, o zi pentru acest subiect, informează AFP.

''Pentru a evita efectele catastrofice asupra sănătăţii şi a preveni milioane de decese'', trebuie limitată creşterea medie a temperaturii pe Terra la 1,5 grade Celsius, obiectivul ambiţios al Acordului de la Paris, susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alături de alţi experţi sanitari şi din organizaţii de mediu.

Însă planeta se îndreaptă în prezent spre o încălzire cu 2,5 până la 2,9 grade Celsius până în 2100, potrivit ONU.

Deşi nicio fiinţă umană nu este la adăpost de efectele asupra sănătăţii, cei mai vulnerabili şi defavorizaţi, printre care copiii, femeile, vârstnicii, migranţii sau locuitorii din ţările slab dezvoltate - care emit cantitatea cea mai mică de gaze cu efect de seră - sunt expuşi mai rapid şi cu un impact mai mare, potrivit experţilor.

Valuri de caniculă

Anul 2023 se anunţă deja cel mai călduros înregistrat vreodată. Şi, pe măsură ce încălzirea planetară continuă, valuri de căldură mai frecvente şi mai intense îşi vor pune amprenta din ce în ce mai vizibil asupra corpului uman.

În 2022, locuitorii Terrei au fost expuşi, în medie, la 86 de zile de temperaturi potenţial mortale.

Persoanele cele mai vulnerabile plătesc tributul cel mai greu. Astfel, numărul persoanelor de peste 65 de ani care şi-au pierdut viaţa din cauza caniculei a crescut cu 85% în perioadele 1991-2000 şi 2013-2022, potrivit unui raport de referinţă publicat săptămâna aceasta de revista medicală The Lancet.

Doar în Europa, căldura a provocat peste 70.000 de decese vara trecută, au precizat cercetătorii săptămâna acesta, în urma unei revizuiri în creştere a estimării precedente de 62.000 de victime.

Aproape de cinci ori mai multe persoane riscă să moară la nivel global în urma efectelor căldurii extreme până în 2050, potrivit unei ''numărători inverse'' publicată de revista Lancet.

Secetele din ce în ce mai frecvente expun de asemenea milioane de persoane la foamete. Din perspectiva unei încălziri cu 2 grade Celsius până în 2100, un număr suplimentar de 520 de persoane va r fi afectate de insecuritate alimentară moderată sau gravă până la mijlocul secolului.

Şi alte evenimente climatice extreme, precum furtuni, inundaţii şi incendii, provoacă decese sau favorizează apariţia unor afecţiuni.

Poluarea atmosferică

Aproape 99% din populaţia mondială respiră un aer care se se încadrează în limitele fixate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Accentuată de schimbările climatice, poluarea atmosferică sporeşte riscul bolilor respiratorii, al accidentelor cardiovasculare, al diabetului sau cancerului şi, potrivit unor experţi, are efecte comparabile, sau chiar mai grave, decât cele ale fumatului sau alcoolului.

Astfel, în atmosferă sunt prezente gaze, metale grele, particule fine, rezultate în principal din energii fosile, şi care pot trece de bariera plămânilor şi ajungând în sânge.

Deşi sunt mai vizibile în perioadele de maximă poluare, când se înmulţesc infecţiile respiratorii şi alergiile, efectele cele mai nefaste sunt asociate cu expunerea pe termen lung.

Peste patru milioane: acesta este, potrivit OMS, numărul deceselor premature provocate de poluarea atmosferică exterioară în fiecare an la nivel global.

Ca o rază de speranţă, aceste decese premature au scăzut cu aproape 16% din 2015, în principal graţie unui consum mai redus de cărbune, potrivit ''numărătorii inverse'' a Lancet.

Boli infecţioase

Dereglările climatice - modificările de temperatură şi precipitaţii - intensifică de asemenea bolile infecţioase şi parazitare.

Este vorba în special de noi zone afectate de ţânţari, păsări, dar şi mamifere implicate în epidemiile create de virusuri (dengue, chikungunya, zika,virusul West Nile), bacterii (ciumă, boala Lyme), animale sau paraziţi (malarie).

Răspândirea febrei dengue ar putea creşte cu 36% odată cu o încălzire planetară de 2 grade Celsius până în 2100, potrivit raportului Lancet. Şi, odată cu încălzirea oceanelor, mai multe zone costiere vor deveni propice transmiterii bacteriei vibrio, care provoacă holera.

Furtunile şi inundaţiile pot crea ape stătătoare, favorabile înmulţirii ţânţarilor, iar valurile de căldură favorizează infecţiile transmise pe calea apei.

Sănătate mintală

Anxietate, depresie sau stres post-traumatic - dereglările climatice reprezintă de asemenea un risc pentru sănătatea mintală, în special în cazul persoanelor care suferă de patologii clinice, potrivit specialiştilor.

Efectelor directe ale catastrofelor naturale şi ale caniculelor li se adaugă efectele indirecte, cum ar fi ecoanxietatea, care îi afectează în special pe tineri. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor online: Andreea Lãzãroiu)