Noul comisar european pentru acţiune climatică, Wopke Hoekstra, se aşteaptă la un summit dur pe tema climei, care va avea loc la sfârşitul acestei luni la Dubai. Ţările participante sunt departe de a ajunge la un acord şi, în plus, Hoekstra este conştient că lumea este în fierbere, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat joi.

Timpul se scurge în ceea ce priveşte oportunităţile de a limita încălzirea globală la maximum 2 grade Celsius şi, preferabil, la 1,5 grade Celsius comparativ cu valorile din perioada preindustrială, aşa cum au convenit liderii mondiali la Paris, în urmă cu opt ani. Negocierile climatice de la COP28 se desfăşoară într-o perioadă sensibilă din punct de vedere geopolitic, în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia încă în curs de desfăşurare şi a represaliilor Israelului asupra Fâşiei Gaza după atacul terorist al Hamas, printre alte tensiuni.

Noul comisar european pentru acţiune climatică, Wopke Hoekstra, şi-a exprimat speranţă că summitul COP28 al Naţiunilor Unite privind clima, care se va desfăşura la Dubai, va impulsiona la nivel mondial lupta împotriva încălzirii globale. "Oamenii de ştiinţă ne spun că este nevoie de mult mai multă ambiţie şi, de fapt, fereastra de oportunitate se închide", a subliniat el într-un interviu acordat European Newsroom.

La Dubai, Uniunea Europeană (UE) doreşte să determine marii emiţători de dioxid de carbon (CO2), precum China, să facă mai mult pentru a combate schimbările climatice. În schimb, UE este dispusă să contribuie, spre exemplu, la plata daunelor cauzate de schimbările climatice în zonele mai sărace ale lumii.

Pentru a ajunge la un acord final de compromis la conferinţa COP28 privind clima, care începe săptămâna viitoare la Dubai, "avem de urcat o pantă dificilă, ambiţia fiind pur şi simplu foarte mare", a declarat Hoekstra.

El a declarat, totodată, că recentele călătorii în China, Orientul Mijlociu, America Latină şi Africa i-au demonstrat dificultăţile care trebuie depăşite. El a ascultat poziţiile formale şi informale ale diferitelor ţări, pe care le-a analizat pentru a căuta o posibilă "zonă de aterizare".

"În fiecare dintre aceste domenii - energii regenerabile, eficienţă energetică, metan, pieţe de carbon, eliminarea treptată a (combustibililor) fosili - caut mereu indicii, prezint propuneri, ascult opinii, încerc să reformulez anumite poziţii" pentru a reduce diferenţele, a spus el.

Fondul pentru pierderi şi daune: "Puterea economică vine la pachet cu responsabilitatea"

Comisarul european pentru acţiune climatică a precizat că, în opinia sa, China, care se mândreşte în prezent cu statutul de a doua cea mai mare economie a lumii, ar trebui să fie un contributor, nu un beneficiar al fondului pentru pierderi şi daune. "China a făcut progrese extraordinare. Este a doua economie a lumii. Are aproximativ acelaşi număr de vehicule electrice ca şi Uniunea Europeană. (...) Cu toată această abundenţă şi cu toată această putere economică vine şi o responsabilitate", a spus el.

El a adăugat că acesta "este cazul Chinei. Este şi (cazul) altora. Oricine are capacitatea de a plăti ar trebui să plătească". Acest fond "pentru pierderi şi daune ar trebui să fie acolo pentru cei care au cea mai mare nevoie", a concluzionat Hoekstra.

Comisarul a declarat că acest fond ar trebui să existe doar în beneficiul "unui număr limitat de ţări, mai degrabă decât pentru oricine se confruntă cu dezastre climatice". Spre exemplu, beneficiare ar trebui să fie insulele mici şi statele africane care nu sunt responsabile "în niciun fel de schimbările climatice" şi care "sunt afectate de secete, inundaţii şi ploi abundente". El a precizat că fondul "nu este menit să compenseze (pierderile şi daunele)" ca atare, ci să se asigure că o ţară afectată de o catastrofă climatică "are capacitatea de a continua" să funcţioneze.

Din această cauză, unele state care vor participa la COP28 au chiar "unele îndoieli cu privire la denumirea de 'pierderi şi daune', deşi, potrivit lui Hoekstra, aceste chestiuni sunt secundare. "Este important doar să explicăm care sunt criteriile de eligibilitate şi pentru ce anume (...) este destinat fondul", a spus el.

Fondul pentru pierderi şi daune, convenit la cea mai recentă Conferinţă a Părţilor, este menit să pună la dispoziţie un ajutor de 100 de miliarde de dolari americani în fiecare an la care pot apela statele vulnerabile. Ţările în curs de dezvoltare se aşteaptă ca banii să provină în special de la statele industrializate. Iar unele dintre ele speră la o sumă totală anuală formată din trei cifre la nivelul miliardelor.

Deşi o sumă substanţială, banii promişi reprezintă o fracţiune din cele două trilioane de dolari americani care, potrivit estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), vor fi necesare anual până în 2030 pentru a finanţa eforturile de adaptare la schimbările climatice şi ajutoarele aferente pentru ţările în curs de dezvoltare.

Lupta împotriva schimbărilor climatice "poate avea succes doar cu un larg consens"

UE este responsabilă pentru doar 7% din emisiile globale, iar lupta împotriva schimbărilor climatice "poate avea succes doar cu un larg consens" între state, marile corporaţii şi cetăţeni, a declarat Hoekstra.

Într-o lună şi jumătate, fostul ministru olandez de Externe a călătorit în 13 ţări, cu excepţia Belgiei, printre care Brazilia, Chile, Spania şi Arabia Saudită, şi a avut 55 de întâlniri cu miniştri, trimişi speciali, negociatori şi lideri ai unor organizaţii internaţionale.

"Trebuie să facem mult mai multe şi în deceniul care vine, să ne asigurăm că vom clădi punţi de legătură cu restul lumii", a declarat Hoekstra. Olandezul are un mandat de negociere, validat de toate cele 27 de ţări membre UE, ce include apeluri pentru triplarea capacităţii de instalare a regenerabilelor până în 2030, dublarea ratei de eficienţă energetică şi plafonarea subvenţiilor pentru hidrocarburi.

De asemenea, prin mandatul său vizează să convingă restul lumii, inclusiv ţările producătoare de petrol, că este necesar să se renunţe la combustibilii fosili, în general, şi "la cărbune în special", a declarat el. "Dintre combustibilii fosili, cărbunele este cel care creează cele mai multe daune", a subliniat Hoekstra.

"Diferitele poziţii şi interese pe care le au ţările" fac ca acest lucru să fie deja complicat, "chiar şi în împrejurări mai apropiate de normalitate", a spus el. În raport cu ultimii ani, în care "lucrurile au devenit infinit mai dificile din cauza (...) geopoliticii", obiectivul ar fi greu de atins. În acelaşi timp, nu există altă soluţie decât să se ajungă la un acord, este de părere Hoekstra. Planeta însăşi trasează "linii roşii", susţine el. "Ambiţiile sunt mari pentru că ştiinţa ne-o spune. Şi, din păcate, nu am ajuns încă acolo", a adăugat comisarul european.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor participante în proiectul enr. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor online: Simona Aruştei)