Concentraţiile de gaze cu efect de seră, responsabile de schimbările climatice, au doborât recorduri în 2022, o tendinţă ce nu se va inversa, a avertizat miercuri Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), care a făcut apel la o reducere urgentă a consumului de combustibili fosili, transmite AFP.

Pentru prima dată, în 2022, concentraţiile medii globale de dioxid de carbon (CO2), cel mai important gaz cu efect de seră, au depăşit cu 50% valorile din perioada preindustrială.

Acestea au continuat să crească în acest an, potrivit Buletinului privind gazele cu efect de seră al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), publicat cu două săptămâni înainte de cea mai importantă Conferinţă a Părţilor (COP) asupra climei după Acordul de la Paris, care va avea loc în perioada 30 noiembrie - 12 decembrie la Dubai.

Concentraţiile de metan (CH4) şi nivelurile de protoxid de azot (N2O) au doborât recorduri anul trecut, înregistrând cea mai semnificativă creştere anuală de până în prezent.

"În pofida deceniilor de avertismente din partea comunităţii ştiinţifice, a publicării a mii de pagini de rapoarte şi a organizării a zeci de conferinţe despre climă, continuăm să mergem într-o direcţie greşită", a comentat secretarul general al OMM, Petteri Taalas, citat într-un comunicat.

Obiectivul Acordului de la Paris din 2015 este acela de a limita încălzirea globală la "cu mult sub" 2 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială (1850-1900), chiar la 1,5 grade Ceslsius, dacă este posibil.

Potrivit unui raport anterior al ONU, temperatura medie de pe planetă în 2022 a fost cu 1,15 grade Celsius mai mare prin comparaţie cu perioada preindustrială.

"Nivelul actual al concentraţiilor gazelor cu efect de seră ne conduce către o creştere a temperaturilor cu mult peste obiectivele Acordului de la Paris până la sfârşitul secolului", a avertizat Taalas.

Şeful OMM descrie o imagine sumbră a stării viitoare a planetei. "Condiţiile meteorologice vor deveni mai extreme: căldură intensă şi precipitaţii abundente, topirea gheţii, creşterea nivelului mării şi încălzirea şi acidificarea oceanelor", şi "vom asista la o creştere a costurilor socio-economice şi de mediu".

- "Nu există o baghetă magică" -

În 2022, concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă a fost de 417,9 părţi per milion (ppm), cea a metanului de 1.923 părţi per miliard (ppb), iar cea a protoxidului de azot de 335,8 ppb, o creştere de 150%, respectiv 264% şi 124%, comparativ cu anul 1750.

Dioxidul de carbon, responsabil pentru circa 64% din efectul de încălzire a climei, provine în principal din arderea materialelor fosile şi din producţia de ciment, conform OMM.

Atât timp cât emisiile nu vor înceta, CO2 va continua să se acumuleze în atmosferă şi să provoace o creştere a temperaturii pe glob.

Având în vedere persistenţa CO2, încălzirea deja observată va continua timp de câteva decenii, chiar dacă emisiile nete sunt reduse rapid la zero.

"Nu există o baghetă magică care să facă să dispară excesul de dioxid de carbon din atmosferă", a remarcat Taalas, potrivit căruia există o nevoie "urgentă de reducere a consumului de combustibili fosili".

Metanul, care contribuie cu aproximativ 16% la încălzirea globală, este un gaz cu efect de seră puternic, ce rămâne în atmosferă timp de aproximativ zece ani. Rata sa de creştere a fost anul trecut uşor redusă comparativ cu ritmul record observat între 2020 şi 2021, situându-se în acelaşi timp cu mult peste rata medie anuală de creştere din ultimii zece ani.

În ceea ce priveşte rata de creştere anul trecut a concentraţiei de protoxid de azot, responsabil pentru aproximativ 7% din încălzire, aceasta "nu a fost niciodată atât de mare în vremurile moderne".

Comunitatea ştiinţifică cunoaşte bine schimbările climatice şi implicaţiile acestora, însă OMM a menţionat necesitatea obţinerii unor informaţii suplimentare în mai multe domenii, spre exemplu "mecanismele de retroacţiune", cum ar fi creşterea emisiilor de carbon de către soluri sau reducerea absorbţiei carbonului de către oceane pe fondul schimbărilor climatice, notează AFP. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Simona Aruştei)