Fauna sălbatică din România, o componentă esențială a biodiversității, riscă un declin vertiginos, avertizează WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), cea mai mare organizație de mediu din lume care se ocupă de protecția și conservarea naturii. În pădurile și apele țării, specii emblematice precum ursul brun, râsul, lupul, zimbrul, vidra sau sturionul sunt amenințate de schimbări climatice, poluare, defrișări ilegale, braconaj și fragmentarea habitatelor. Această realitate îngrijorătoare are consecințe devastatoare asupra biodiversității și echilibrului ecologic, iar cum între natură și om există o interdependență puternică, pe termen lung vor fi afectate sănătatea și bunăstarea românilor.

“Speciile sălbatice suferă de pe urma fragmentării habitatelor. Întreruperea functionalității coridoarelor ecologice duce la diverse tipuri de conflicte, inclusiv coliziuni între autovehicule și specii de animale sălbatice, punând în pericol siguranța oamenilor. Intruziunea oamenilor în habitatul speciilor sălbatice (mai ales cu mijloace motorizate), furnizarea de hrană antropogenă și altele afectează nu doar distribuția, ci și comportamentele animalelor, ceea ce rezultă adesea în conflicte nedorite între om și specii de animale sălbatice. Totodată, schimbările climatice vor avea un cuvânt tot mai greu de spus, influențându-le tiparele de hrănire, hibernarea anumitor specii, distribuția și altele”, explică Dr. Cristian-Remus Papp, Manager Național Specii Sălbatice și Arii Protejate în cadrul WWF-România.

Dispariția animalelor sălbatice și impactul asupra sănătății și bunăstării umane

Recent, WWF - World Wide Fund for Nature / Fondul Mondial pentru Natură a subliniat, prin studiul Raportul Planeta Vie, că următorii 5 ani sunt cruciali pentru viața omului pe Pământ, deoarece planeta atinge cel mai avansat nivel de degradare din Antropocen, în condițiile în care s-a înregistrat o scădere de 73% a populațiilor de specii sălbatice, la nivel mondial, în doar 50 de ani. Efectele se resimt tot mai acut și în România, care trebuie să ia măsuri din timp pentru protejarea naturii, animalelor sălbatice și a cetățenilor săi.

Fără fauna sălbatică, ecosistemele de păduri și ape dulci și întreaga natură în general nu pot funcționa optim. Pierderea biodiversității va avea efecte nefaste asupra calității vieții oamenilor, de la limitarea unor resurse vitale până la degradarea sănătății mentale și fizice.

În România, utilizarea excesivă a pesticidelor, agricultura intensivă, braconajul, dezvoltarea unei infrastructuri nesustenabile, fără a lua în considerare impactul pe termen lung asupra mediului,  tăierile ilegale sau poluarea cu plastic, la care se adaugă deciziile care pun interesul politic înaintea recomandărilor bazate pe știință, ca în cazul recent adoptatei legi ce permite vânătoarea la trofeu pentru specia urs (și nu a exemplarelor problematice, care de regulă sunt de talie mai mică), aduc un grav deserviciu animalelor sălbatice și sănătății ecosistemelor.

Extinderea rețelei de drumuri și autostrăzi, dezvoltarea rezidențială fără a ține seama de ariile naturale protejate și coridoarele ecologice reprezintă o amenințare critică pentru biodiversitatea țării prin fragmentarea ecosistemelor naturale. Aceste proiecte de infrastructură creează bariere care întrerup funcționalitatea coridoarelor de deplasare folosite de fauna sălbatică, conducând la intensificarea conflictelor dintre om și animale și la accidente nedorite pe șosele, cu pierderi deseori devastatoare în rândul oamenilor și faunei ajunse pe șosele. Izolarea populațiilor de animale sălbatice în urma fragmentării habitatelor are, așadar, consecințe profunde, putând contribui la izolarea genetică și reducerea viabilității pe termen lung a numeroase specii de animale.

Exploatarea nesustenabilă a resurselor naturale continuă să reprezinte o amenințare majoră pentru mediu. Practicile agricole intensive epuizează resursele vitale de apă (și așa afectată de seceta pedologică) într-un ritm alarmant, iar presiunea crescândă din partea acestui sector de activitate conduce la degradarea accelerată a habitatelor naturale. Această presiune erodează sistematic zonele cruciale pentru numeroase specii protejate, unele dintre ele pe cale de dispariție, subminând decenii de eforturi de conservare și amenințând patrimoniul natural al României.

În timp ce inițiativele de utilizare a energiei regenerabile sunt cruciale pentru un viitor sustenabil, implementarea acestora trebuie evaluată cu atenție prin prisma impactului asupra mediului. Multe proiecte hidroelectrice de mică anvergură de pe râurile sălbatice ale României exemplifică modul în care soluțiile aparent „verzi" pot de fapt să magnifice provocările de mediu. Aceste facilități, deși generează o producție minimă de energie, creează perturbări ecologice semnificative prin blocarea rutelor cruciale de migrație pentru specii emblematice precum sturionii dunăreni și deteriorarea calității apei în aval. Modificările rezultate în fluxurile naturale ale apei compromit serviciile ecosistemice vitale, inclusiv prevenirea naturală a inundațiilor și purificarea apei, demonstrând cum soluțiile de mediu precar planificate pot submina în cele din urmă chiar sistemele pe care își propun să le protejeze.

Pe Dunăre, marile proiecte de infrastructură periclitează grav echilibrul ecosistemic, punând sub semnul întrebării eforturile WWF-România de a reface populațiile de sturioni, prin programele ce au planificat repopularea în următorii patru ani cu 900.000 de pui de sturioni. Rutele de migrare ale sturionilor sunt adesea blocate prin bariere fizice, cum ar fi barajele, și astfel locurile tradiționale de depunere a icrelor ajung inaccesibile, iar populațiile ajung să se confrunte cu efectele negative ale consangvinizării și pierderea variabilității și a viabilității genetice.

„Viitorul copiilor noștri depinde de un mediu natural sănătos, iar asta înseamnă să luăm măsuri acum pentru a proteja fauna sălbatică și natura în general. Fără implicarea noastră activă, copiii noștri vor moșteni o natură degradată, lipsită de bogăția și stabilitatea oferite de ecosistemele naturale. Trebuie să devenim părinți și pentru natură, oferindu-i sprijinul de care are nevoie pentru a prospera și a ne susține la rândul ei. Ne gândim mereu la viitorul copiilor noștri, dar uităm că fără o natură sănătoasă, acel viitor este sumbru. Este momentul să fim părinți nu doar pentru propriii copii, ci și pentru Mama Natură, care are nevoie de susținere pentru binele nostru, al tuturor”, declară Hanny Bratu, Public Engagement and Resource Mobilization Director în cadrul WWF-România.

Eforturile susținute ale WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) în ultimul deceniu au marcat progrese remarcabile în conservarea speciilor emblematice ale țării. Proiectul de reintroducere a zimbrilor în Carpații de Sud-Vest reprezintă una dintre cele mai importante realizări în conservarea biodiversității europene. La doar 10 ani de la prima reintroducere, numărul de zimbri liberi din sălbăticia Munților Țarcu a depășit 200 de exemplare. În toamna anului 2023, câteva exemplare s-au stabilit, în mod natural, în Parcul Național Domogled Valea Cernei, o dovadă clară că specia se adaptează și se integrează în ecosistem.

În domeniul conservării sturionilor, WWF-România a obținut succese notabile prin implementarea unor măsuri inovatoare de protecție. Prin colaborarea strânsă cu comunitățile de pescari și autoritățile, organizația a contribuit semnificativ la combaterea braconajului și la protejarea rutelor de migrație ale acestor "fosile vii". Monitorizarea prin tehnologii moderne și programele de conștientizare au jucat un rol crucial în supraviețuirea acestor specii ancestrale în apele Dunării.

La Băile Tușnad, proiectul pilot implementat de WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) alături de autoritățile locale și de factorii interesați din zonă, a transformat localitatea în primul oraș "bear smart" din Europa. Demarat în urmă cu doi ani, inițiativa a reușit să reducă la zero numărul conflictelor om-urs, devenind un model ce poate fi replicat în toate localitățile cu densități mari de urs, atât din România, cât și din Europa. Cu toate acestea, succesele izolate nu sunt suficiente.

„România se află într-un moment decisiv pentru viitorul patrimoniului său natural. În pofida  provocărilor complexe cu care ne confruntăm -  de la tăierile ilegale la poluarea cu plastic, până la inițiativele legislative controversate  privind vânătoarea de trofee la urși -  rămânem fermi angajați în misiunea de a proteja și a restaura, ecosistemele degradate, respectiv populațiile speciilor valoroase ale țării, precum sturionii și zimbri. Deciziile pe care le luăm astăzi vor avea un impact considerabil asupra faunei și florei sălbatice. Este vorba inclusiv despre speciile carismatice,  precum ursul, sau reprezentanți ai speciilor din fauna acvatică, adesea trecută cu vederea, dar vitală pentru echilibrul natural al râurilor. Refacerea râurilor, lacurilor, bălților, a zonelor umede în general, reprezintă nu doar o necesitate pentru conservarea biodiversității, ci și o soluție esențială pentru combaterea inundațiilor și a secetei, probleme tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. Prin măsuri coordonate și investiții strategice în soluții bazate pe natură, putem crea o Românie unde biodiversitatea prosperă iar comunitățile umane beneficiază direct de pe urma unui mediu sănătos”, a declarat Barbara Bendandi, Director de Conservare WWF-România.

În România, este necesar să se continue implementarea unor măsuri viabile pentru salvarea speciilor sălbatice, precum reintegrarea zimbrilor în sălbăticie și refacerea traseelor turistice pentru a evita întâlnirile periculoase între oameni și urși. În acest context, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) lansează campania „Mama Natur HYPERLINK "https://wwf.ro/campanii/mama-natura-are-nevoie-de-tine/"ă are nevoie de mame și tați”, un apel la responsabilitate, empatie și înțelegere că pericolele si riscurile cu care se confruntă viețuitoarele sălbatice le împing dincolo de limitele lor, cu consecințe catastrofale, iar puterea și oportunitatea de a crea o natură rezilientă pentru viitorul copiilor stă chiar în mâinile părinților de astăzi.

Despre WWF –  România (Fondul Mondial pentru Natură)

WWF – România (Fondul Mondial pentru Natură) este cea mai mare organizație specializată în conservarea mediului. De peste 15 ani, misiunea WWF-România este implementată prin programe de policy și conservare a naturii, consolidarea capacității publice de a acționa în probleme de mediu și prin advocacy față de companii pentru a reduce amprenta de carbon. Zonele de conservare prioritare ale organizației sunt Maramureș, Transilvania, Sud Vestul Carpaților, Apuseni, Lunca și Delta Dunării.

WWF–România (Fondul Mondial pentru Natură) face parte din WWF International, existent de peste 60 de ani, în peste 100 de țări, pe 6 continente. Misiunea WWF este de a opri degradarea mediului natural al Pământului și de a construi un viitor în care oamenii să trăiască în armonie cu natura, prin conservarea diversității biologice a lumii, asigurându-se că utilizarea resurselor naturale regenerabile este durabilă și promovând reducerea poluării, a supra-consumului si a risipei alimentare. Mai multe informații la: wwf.ro.

www.wwf.ro

office@wwf.ro