Noile reguli privind concediile medicale, aplicabile de la 1 februarie, cresc semnificativ activitățile administrative pentru companii, deși obiectivul oficial al autorităților este de reducere a cheltuielilor publice și a costurilor directe suportate de angajatori. Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită, ceea ce obligă departamentele de resurse umane să actualizeze procedurile interne, aplicațiile de salarizare și să gestioneze relația cu angajații, în timp ce costurile indirecte și complexitatea procesării și calculării salariilor cresc, consideră specialiștii TPA România, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în audit, contabilitate, consultanță fiscală și consultanță juridică.

Ordonanța de urgență nr. 91/2025, în vigoare din 31 decembrie 2025, prevede că, pentru certificatele de concediu medical emise în perioada 1 februarie 2026 - 31 decembrie 2027, indemnizațiile se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi, indiferent de tipul afecțiunii (boală obișnuită, accident în afara muncii, îngrijirea copilului bolnav etc.). Măsura face parte din reforma fiscal-bugetară inițiată în 2024 și accelerată în 2025, care a inclus introducerea contribuției de asigurări de sănătate pentru anumite indemnizații și reducerea procentelor de calcul, cu scopul de a limita abuzurile în acordarea concediilor medicale și de a reduce presiunea asupra bugetului de sănătate, afectat de numărul mare de certificate emise fără justificare medicală.

„La prima vedere, modificarea descurajează absenteismul nejustificat și reduce costurile directe pentru angajatori. În practică, însă, angajații înregistrează venituri mai mici în perioadele de boală, iar companiile trebuie să actualizeze procedurile interne și aplicațiile de salarizare, să gestioneze relația cu angajații și să suporte potențiale costuri indirecte suplimentare. Această primă zi neplătită de concediu medical poate fi gestionată de angajați și angajatori diferit față de cum au prevăzut autoritățile. De exemplu, angajații ar putea solicita compensarea zilei neremunerate prin concediu de odihnă sau angajatorii ar putea acorda o compensație în bani pentru acea zi, ceea ce ar crește costul salarial pentru ziua respectivă, comparativ cu cel aferent zilei de concediu medical. Până în acest moment, autoritățile nu au oferit instrucțiuni clare privind rezolvarea acestor situații, astfel că interpretările și soluțiile practice vor apărea treptat, pe măsură ce angajații și companiile se vor confrunta cu exemple concrete”, explică Ioana Zavastin, Payroll Director al TPA România.

Conform noilor reglementări, modul de distribuire a indemnizației între angajator și bugetul de stat se ajustează corespunzător, astfel că indemnizația va fi suportată de către angajator din a doua zi până inclusiv în a șasea zi de incapacitate de muncă, cu excepția indemnizațiilor acordate persoanelor pentru care a fost instituită măsura izolării, iar indemnizația pentru restul zilelor de concediu medical se recuperează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cu excepția indemnizațiilor care sunt suportate integral din bugetul de sănătate.

Potrivit specialistului TPA România, ziua de concediu medical neplătită va genera pierderi în venitul net al angajaților, dar nu va afecta stagiul de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate și nici calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Cum se calculează indemnizația începând cu 1 februarie 2026

Până la 31 ianuarie 2026, indemnizația pentru concediul medical se plătește încă din prima zi de incapacitate de muncă, iar, potrivit noilor reglementări, prima zi a concediului medical devine o zi neplătită. Începând cu a doua zi, indemnizația de concediu medical se calculează și se achită conform procentelor de plată stabilite în urmă cu șase luni, diminuate în cazul bolilor obișnuite și accidentelor în afara muncii, în funcție de durata concediului medical: 55% din baza de calcul pentru episoadele de boală obișnuită cu durata de până la 7 zile; 65% din baza de calcul pentru episoadele de boală cu durata între 8 și 14 zile; 75% din baza de calcul pentru episoadele de boală de peste 15 zile. Baza de calcul a indemnizației rămâne media veniturilor brute din ultimele șase luni, limitată la 12 salarii minime brute pe țară (4050 lei*12).

„Astfel, valoarea efectivă a indemnizației de concediu medical scade, iar salariații vor resimți impactul în venitul net pentru luna în care se află în concediu medical. Deși noile reglementări în domeniul concediilor medicale au ca fundament diminuarea numărului de concedii medicale acordate nejustificat și eficientizarea cheltuielilor publice, efectele secundare sunt semnificative pentru mediul de afaceri și pentru salariați”, spune Ioana Zavastin.

Potrivit specialistului TPA România, măsura va avea impact asupra angajatorilor și specialiștilor în resurse umane, care se confruntă din nou cu o creștere a birocrației și a timpului necesar pentru gestionarea absențelor și pentru procesarea și calcularea salariilor, fapt ce poate avea un impact indirect asupra productivității din cadrul companiei.

„Pentru angajați, noua măsură fiscal-bugetară implică scăderea veniturilor nete în perioadele în care se confruntă cu probleme temporare de sănătate, precum și necesitatea unei planificări financiare mai atente, mai ales în cazul afecțiunilor recurente. Pentru angajatori și specialiștii în resurse umane, complexitatea administrativă se amplifică din nou, într-un interval scurt de timp de la ultima modificare legislativă în același domeniu, și generează dificultăți semnificative pentru activitatea de salarizare. Pe lângă actualizarea aplicațiilor de calcul salarial, ajustarea procedurilor interne și a regulamentelor de ordine interioară privind aprobarea și evidența concediilor medicale, companiile și departamentele de salarizare vor trebui să gestioneze și relația cu angajații pentru evitarea posibilelor nemulțumiri legate de diminuarea venitului net în lunile în care sunt acordate concedii medicale”, spune Ioana Zavastin.

Despre TPA România:

TPA România este unul dintre principalii furnizori de servicii de audit financiar, consultanță fiscală, contabilitate și consultanță juridică din România și are o echipă de peste 150 de angajați în birourile sale din București și Cluj-Napoca, acoperind toate regiunile României. Portofoliul de clienți include companii din industrii diverse, precum imobiliare, construcții, energie regenerabilă, transport și logistică, servicii, tehnologie, producție, retail și distribuție, comerț, agricultură, precum și instituții internaționale și organizații non-profit. Recunoscută ca un partener de încredere pentru investitorii internaționali, TPA România face parte din grupul TPA, o rețea cu 35 de locații în 12 țări din Europa Centrală și de Sud-Est și care reunește peste 2.100 de profesioniști. În calitate de membru independent al Baker Tilly Europe Alliance, compania oferă clienților acces la o rețea globală de consultanți fiscali, contabili, avocați și auditori, asigurând susținere pentru dezvoltarea lor internațională. Rețeaua Baker Tilly International este prezentă în peste 140 de țări și reunește 43.000 de profesioniști, fiind una dintre primele 10 rețele de consultanță la nivel mondial.

Mihaela Balea