• Noile criterii ANAF pentru rambursarea TVA ridică probleme de aplicare și pot duce la creșterea numărului inspecțiilor fiscale anticipate

Extinderea criteriilor prin care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) identifică riscul unei rambursări necuvenite a TVA ar putea duce la creșterea numărului de companii care își recuperează TVA doar după o inspecție fiscală anticipată. Modificările se aplică începând cu deconturile aferente lunii septembrie și trimestrului III din 2026 și includ noi situații în care o cerere de rambursare poate fi considerată cu risc de rambursare necuvenită, de la creșterea sumei solicitate și situația fiscală a unor persoane asociate companiei până la riscurile identificate la furnizori. În același timp, rămâne neclar ce înseamnă, în concret, „semnificativ” și cum poate fi stabilită perioada din care provine suma solicitată la rambursare, în contextul aplicării criteriilor de risc, consideră specialiștii TPA România, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în contabilitate, fiscalitate, audit financiar și consultanță juridică.

În septembrie și octombrie 2026, ANAF a emis două ordine de modificare a procedurii de rambursare a TVA. Deși arhitectura de bază a procedurii rămâne neschimbată, criteriile care pot indica un risc de rambursare necuvenită au fost extinse. În cazul contribuabililor care prezintă un astfel de risc, deconturile negative de TVA sunt, în general, soluționate după efectuarea unei inspecții fiscale anticipate.

Conform noii proceduri, riscul de rambursare necuvenită a TVA apare, de exemplu, atunci când suma solicitată la rambursare crește semnificativ față de perioadele anterioare sau când acționarii semnificativi, administratorii sau alte persoane juridice deținute de aceștia figurează în baza de date specială a ANAF privind riscul de rambursare necuvenită a TVA. Riscul poate fi identificat și dacă cel puțin unul dintre furnizorii de la care provine o proporție semnificativă a TVA deductibile se află într-o situație care indică un posibil risc fiscal. Acestea sunt doar câteva dintre criteriile prevăzute de procedură, lista completă fiind mult mai amplă.

„Odată cu aceste modificări, mă aștept ca incidența rambursărilor de TVA cu control ulterior să scadă. Motivul este simplu: un număr mai mare de contribuabili care solicită rambursări de TVA se poate încadra în cel puțin una dintre situațiile de risc prevăzute de noua procedură, ceea ce poate conduce la soluționarea decontului de TVA după efectuarea unei inspecții fiscale anticipate. Această încadrare nu înseamnă, însă, prin ea însăși, că sumele sunt solicitate în mod necuvenit”, explică Nina Chețe, Tax Senior Manager în cadrul TPA România.

Cum se stabilește pragul de semnificație?

O sursă importantă de incertitudine în procedura de rambursare a TVA este utilizarea frecventă a noțiunii „semnificativ”, fără stabilirea unui prag valoric sau procentual. Condiția de a fi „semnificativ” apare în legătură cu participanții la capitalul social al persoanei impozabile, impactul regularizărilor de TVA asupra sumei solicitate la rambursare, creșterea sumei solicitate față de perioadele anterioare, impactul corecțiilor frecvente ale erorilor materiale, diferențele dintre datele declarate prin deconturile de TVA și informațiile din RO e-Factura sau RO e-Case de marcat, precum și proporția TVA deductibilă care provine din facturile emise de furnizorii care figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA.

„Ar fi necesar ca, în viitoarele modificări la procedură, ANAF să clarifice modul în care se apreciază caracterul «semnificativ» pentru fiecare dintre criteriile care utilizează această noțiune: participațiile la capitalul social, impactul regularizărilor de TVA și al corecțiilor de erori materiale, creșterea sumelor solicitate la rambursare, diferențele dintre datele declarate și cele raportate prin sistemele electronice, precum și proporția TVA deductibile provenite de la furnizorii vizați de procedură. În fiecare caz, ar trebui precizate pragurile aplicabile și, după caz, bazele de calcul, perioadele de referință și termenii de comparație, astfel încât contribuabilii să poată înțelege și anticipa încadrarea în situațiile de risc. De asemenea, pentru stabilirea proporției semnificative a TVA deductibile, ar trebui clarificat dacă și cum se ia în considerare TVA înregistrată de contribuabil prin taxare inversă”, spune Daniela Zar, Partener în cadrul TPA România.

O potențială problemă în raport cu sistemul de funcționare a TVA

Un alt aspect care necesită atenție privește aplicarea criteriilor de risc în funcție de „perioada din care provine suma solicitată la rambursare”. Procedura prevede o fișă de reconstituire a sumei negative de TVA și instrucțiuni de completare, pe baza deconturilor succesive. Dar existența acestui mecanism, introdus înainte de aprobarea noilor criterii de risc, nu înlătură necesitatea unor explicații privind utilizarea perioadei astfel determinate pentru fiecare criteriu de risc sau introducerea unor dispoziții care să răspundă specificului acestor criterii de risc, inclusiv pentru identificarea furnizorilor semnificativi și calcularea proporției semnificative a TVA deductibile.

Complexitatea soldurilor negative de TVA formate prin reportări succesive este reflectată și în Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6/2026. În motivarea acesteia, instanța descrie integrarea sumelor reportate în deconturile următoare și „depersonalizarea” lor. Hotărârea privește însă imprescriptibilitatea dreptului de reportare și nu are ca scop tranșarea criteriilor administrative de stabilire a provenienței soldului negativ, aspect a cărui clarificare ar fi putut fi utilă pentru analiza de risc.

„Din punctul meu de vedere, problema perioadei din care provine suma solicitată la rambursare poate ridica dificultăți importante de interpretare și aplicare. Nu aș fi surprinsă dacă în viitorul apropiat vom fi martorii unei cereri de decizie preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în care să se pună întrebarea dacă o astfel de noțiune este compatibilă cu mecanismul de funcționare a TVA”, susține Nina Chețe.

Dacă această perioadă nu poate fi determinată cu certitudine, se poate susține că criteriile de risc care depind de ea sunt construite pe un reper a cărui utilizare poate fi contestată. Din acest motiv, este important ca autoritățile fiscale să reanalizeze criteriile de risc și să clarifice aspectele potențial ambigue, astfel încât fiecare criteriu de risc să poată fi aplicat în mod coerent și predictibil, iar impactul său asupra soluționării unei cereri de rambursare să poată fi stabilit cu certitudine, consideră specialiștii TPA România.

Riscul fiscal și „efectul de contaminare”

Noile criterii pot produce și un efect de extindere a riscului fiscal, un „efect de contaminare”: riscul de rambursare necuvenită constatat în legătură cu o persoană care a solicitat rambursarea TVA poate determina calificarea unei alte persoane care solicită rambursarea TVA ca prezentând, la rândul său, un asemenea risc.

Persoanele care figurează în baza de date specială a ANAF privind riscul de rambursare necuvenită a TVA pot determina, în anumite condiții, același risc pentru cererile de rambursare ale entităților deținute, ale societăților cu acționari comuni sau ale clienților. În aceste situații, deconturile de TVA ale entităților și persoanelor enumerate pot fi soluționate după efectuarea inspecției fiscale anticipate. Potrivit specialiștilor TPA România, tocmai acest efect de propagare a riscului, alături de criteriile de risc suplimentare, ar putea determina o creștere a ponderii deconturilor de TVA soluționate după efectuarea inspecției fiscale anticipate.

Impactul asupra activității de inspecție fiscală

Potrivit raportului de performanță al ANAF, numărul cumulat al inspecțiilor fiscale și al verificărilor documentare a crescut cu 134% în 2025 față de 2020. Verificările documentare au avut o pondere tot mai importantă în activitatea de control, reprezentând peste 64% din totalul acțiunilor de control fiscal în 2025, iar numărul controalelor realizate de un inspector a crescut de la 12 în 2021 la 28 în 2025.

„Dacă aplicarea noilor criterii de risc va genera un număr mai mare de inspecții pentru soluționarea cererilor de rambursare, presiunea asupra structurilor de control va crește. Gestionarea acestei presiuni ar necesita suplimentarea personalului sau redistribuirea resurselor din cadrul ANAF, prin direcționarea unor echipe de inspectori fiscali către acest tip de inspecții fiscale. Într-un asemenea scenariu, nu este exclus ca strategia de control a ANAF să necesite o recalibrare, prin alocarea cu prioritate a resurselor către inspecțiile fiscale anticipate necesare soluționării cererilor de rambursare a TVA, în detrimentul altor tipuri de acțiuni de control”, spune Daniela Zar.

Va mai fi, în fapt, rambursarea cu control ulterior regula?

Codul de procedură fiscală stabilește rambursarea TVA cu efectuarea ulterioară a inspecției fiscale drept regulă, în timp ce rambursarea TVA după o inspecție fiscală anticipată reprezintă excepția. Dacă, în urma aplicării noilor criterii de risc, o proporție semnificativă a cererilor de rambursare va fi soluționată numai după efectuarea inspecției fiscale anticipate, apare întrebarea dacă rambursarea cu control ulterior va mai reprezenta, în fapt, regula.

Această nouă abordare a autorităților fiscale poate pune o presiune suplimentară asupra companiilor, prin timpul și resursele alocate pregătirii documentelor și gestionării inspecțiilor fiscale anticipate. O eventuală prelungire a perioadei de recuperare a TVA ar afecta fluxurile de numerar și ar genera costuri suplimentare de finanțare, în special pentru firmele care realizează investiții importante sau acumulează în mod recurent solduri de TVA de recuperat. Claritatea criteriilor și predictibilitatea procedurii devin astfel esențiale pentru planificarea financiară a contribuabililor.

Despre TPA România:

TPA România este unul dintre principalii furnizori de servicii de audit financiar, consultanță fiscală, contabilitate și consultanță juridică din România și are o echipă de peste 150 de profesioniști în birourile sale din București și Cluj-Napoca, acoperind toate regiunile României. Portofoliul de clienți include companii din industrii diverse, precum imobiliare, construcții, energie regenerabilă, transport și logistică, servicii, tehnologie, producție, retail și distribuție, comerț, agricultură, precum și instituții internaționale și organizații non-profit. TPA România face parte din grupul TPA, o rețea cu 35 de locații în 12 țări din Europa Centrală și de Sud-Est și care reunește peste 2.100 de profesioniști. În calitate de membru independent al Baker Tilly Europe Alliance, compania oferă clienților acces la o rețea globală de consultanți fiscali, contabili, avocați și auditori, asigurând susținere pentru dezvoltarea lor internațională. Rețeaua Baker Tilly International este prezentă în peste 140 de țări și reunește 43.000 de profesioniști, fiind una dintre primele 10 rețele globale de servicii profesionale de contabilitate, audit și consultanță.

Mihaela Balea