De la finanțarea sănătății în 2027 și modernizarea spitalelor până la accesul la medicamente și pregătirea pentru situații de criză, transformarea sistemului medical aduce în prim-plan nevoia de resurse predictibile, servicii mai performante și o mai bună coordonare între instituții. Pentru pacienți, miza este una concretă: îngrijire mai accesibilă, tratamente disponibile la timp și continuitatea serviciilor medicale atunci când au cea mai mare nevoie de ele.

Aceste teme au fost dezbătute în cadrul Conferinței Naționale de Sănătate Publică #UndeDoare, organizată de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților naționale și europene, medici, experți, reprezentanți ai industriei și ai organizațiilor de pacienți, pentru a discuta despre sustenabilitatea finanțării, rolul tehnologiei în creșterea performanței sistemului, echilibrul dintre inovație și disponibilitatea medicamentelor și capacitatea de a asigura un răspuns integrat în situații de urgență.

Necesitatea unui dialog care să aducă împreună perspectivele complementare din sistemul de sănătate a fost subliniată de Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”: „Mă bucur să văd că în jurul acestei mese se regăsesc cei mai importanți decidenți din diferitele arii care alcătuiesc împreună sistemul de sănătate. Noi, ca bibliotecă, ne transformăm misiunea tradițională, o inovăm, o extindem și am devenit o platformă de comunicare pentru societate, pe temele care marchează agenda publică. Am parcurs deja un an de astfel de dezbateri, construind punți de dialog între actorii relevanți, fie că aceștia vin din sistemul public sau din mediul privat, fie că reprezintă zona civilă sau cea militară. Avem o singură Românie, iar sănătatea ei ne doare!”

Minimum 20 de miliarde de euro pentru sănătate, propunere pentru viitorul buget al UE

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a prezentat propunerile sale privind includerea sănătății printre prioritățile viitorului buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.

„În calitatea mea de raportor în Comisia pentru Sănătate Publică a Parlamentului European, am propus să existe un capitol dedicat sănătății în viitoarele planuri naționale și regionale de parteneriat și am cerut să avem o alocare minimă de 20 de miliarde de euro pentru investiții în sănătate”, a declarat Negrescu.

Europarlamentarul a susținut, de asemenea, menținerea programului EU4Health și a unui instrument european dedicat sănătății, în contextul în care propunerea Comisiei Europene nu mai include programul ca instrument distinct. Totodată, acesta a pledat pentru finanțarea cercetării medicale, a inovării și a dezvoltării de noi tratamente și tehnologii prin viitorul Fond European pentru Competitivitate.

Reziliența sistemului medical: cooperare între instituții și infrastructură digitală securizată

Lucian Fătu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și președinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), a subliniat rolul cooperării interinstituționale și civil-militare în asigurarea continuității serviciilor medicale în situații de criză.

„Reprezentanții domeniului asigurării sângelui, plasmei și medicamentelor derivate au identificat, în primul rând, nevoia unei planificări naționale care să asigure simultan condiții pentru răniți, în urma unui conflict cinetic, și continuitate pentru pacienții dependenți de transfuzii, cu prioritizarea resurselor pe criterii medicale clare. Este nevoie, de asemenea, de o planificare civil-militară, de stocarea sângelui pe termen lung și de un flux constant de sânge”, a declarat Lucian Fătu.

Acesta a menționat exercițiul programat pe 18–19 noiembrie, la Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” din Cluj, pentru testarea evacuării medicale și gestionării incidentelor cu victime multiple, în condiții de atacuri hibride și perturbare a infrastructurilor critice.

Continuitatea serviciilor medicale depinde și de o infrastructură digitală sigură și de comunicații securizate, a subliniat general-maior ing. Gabriel David, prim-adjunct al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

„Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură pentru domeniul medical public de la aplicații și găzduire până la infrastructură, comunicații și rețele care interconectează instituțiile medicale. Orice serviciu trebuie să fie disponibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru că orice întrerupere poate avea consecințe, câteodată grave. La fel de importantă este securitatea, pentru că expunerea datelor pacienților ar fi extrem de gravă. Chiar anul acesta am terminat construcția a patru centre de date noi, care pot fi puse la dispoziție inclusiv domeniului medical”, a declarat reprezentantul STS.

Investițiile în spitale trebuie să susțină servicii medicale funcționale pe termen lung

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și Team Leader la Banca Europeană de Investiții (BEI), a evidențiat necesitatea unei abordări pe termen lung a investițiilor în infrastructura medicală, care să ia în calcul nu doar finanțarea construcției sau modernizării spitalelor, ci și resursele necesare funcționării acestora.

„Orice investiție majoră în sistemul medical românesc trebuie să demonstreze sustenabilitatea resurselor umane pe termen mediu și lung. Degeaba construim spitale noi sau renovăm spitale dacă nu avem medicii și asistentele medicale cu specialitățile necesare și în numărul necesar operaționalizării unui spital la standardele medicinei de secol 21”, a menționat expertul BEI.

De la tratarea bolii la prevenție și evaluarea rezultatelor pentru pacienți

Importanța prevenției și a unei abordări a îngrijirii medicale centrate pe pacient a fost evidențiată și de reprezentanții profesiilor medicale.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, director general al Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” și membru în Comisia de boli infecțioase din cadrul Colegiului Medicilor, a susținut trecerea de la finanțarea serviciilor medicale în funcție de volumul acestora la modele care iau în considerare rezultatele obținute pentru pacienți.

„Cred că eficientizarea sistemului medical va putea fi posibilă doar atunci când outcome-ul va fi legat de finanțare. Și anume când vom trece de la ceea ce se numește fee-for-service, adică plata pentru câte servicii faci, indiferent de rezultatul lor, la ceea ce se numește value-based care, adică atunci când va conta și rezultatul pe care îl obținem în urma serviciilor pe care le prestăm. Nu trebuie să inventăm noi în România ceva care să funcționeze, trebuie doar să vedem ce au făcut alții și să încercăm să adaptăm la situația țării noastre”, a declarat Valeriu Gheorghiță.

Conf. univ. dr. Adrian Pană, director al Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), a atras atenția asupra importanței asistenței medicale primare și a investițiilor în sănătatea publică.

„80% din cheltuielile pe care le facem astăzi reprezintă spital și medicament. Ca să schimbăm această balanță este nevoie de o înțelegere unitară, nu poate să o facă doar CNAS. Date mai bune, mai multă sănătate publică și servicii de bază corecte eliberează bani pentru spitale mai eficiente”, a declarat Adrian Pană.

Accesul la datele pacientului ar permite și farmaciștilor să contribuie mai mult la siguranța tratamentelor. Farm. pr. Anca Crupariu, purtător de cuvânt al Colegiului Farmaciștilor din România, a explicat: „Digitalizarea ar fi pentru farmacia din România o gură de aer proaspăt. Dacă dosarul electronic de sănătate ar fi integrat în platformă, farmacistul ar putea fi la curent cu istoricul pacientului”.

Nevoia de a investi mai mult în prevenție se reflectă și în sănătatea orală a copiilor: potrivit datelor prezentate de dr. Florin Dan Cezar Lăzărescu, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România, 66% dintre copii au carii dentare, iar doar unul din doi se spală pe dinți de două ori pe zi. „Având în vedere limitările bugetare, considerăm prioritară investiția în prevenție. O trecere treptată de la decontarea tratamentelor curative către tratamentele de prevenție poate să ne aducă un avantaj pe termen lung”, a declarat acesta.

Conferința Națională de Sănătate Publică #UndeDoare a fost organizată de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), cu susținerea MSD, Medtronic, Rețelei de Sănătate REGINA MARIA și Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).