În primele trei luni ale anului 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de aproximativ 2,3% din PIB, echivalentul a circa 44 de miliarde de lei, depășind ușor nivelul de 2,06% consemnat în același interval din 2024. Deficitul bugetar înseamnă că guvernul cheltuie mai mult decât încasează, iar diferența trebuie acoperită prin împrumuturi.

Comparativ, deficitul cash pentru întregul an 2024 a atins 8,65% din PIB, iar conform metodologiei ESA, s-a situat la un record de 9,3%, poziționând România pe primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul dezechilibrelor fiscale.

Guvernul și-a asumat pentru finele lui 2025 o țintă de deficit de maximum 7% din PIB, însă cele trei mari agenții de rating – Moody’s, Fitch şi Standard & Poor’s – au trecut perspectiva României pe negativ, semnalând riscul unei retrogradări către categoria „junk”.

Dobânzile cerute de investitori la titlurile de stat pe zece ani au urcat recent la circa 8,1%, cele mai ridicate niveluri din ultimii doi ani, reflectând temerile privind sustenabilitatea datoriei.

Potrivit analistului financiar Veronica Duțu, datoria publică s-a situat la peste 53% din PIB, comparativ cu sub 36% în 2019, iar rata rapidă de creștere face ca fiecare punct procentual suplimentar de deficit să majoreze semnificativ costurile de finanțare . “În România, datoria publică a depășit 50% din PIB, iar dacă acest trend continuă, poate pune presiune pe ratingul de țară și pe viitoarele generații. De exemplu: în 2019, datoria era ~35% din PIB; în 2025 este estimată spre 55–57% dacă nu se iau măsuri. Asta aduce cu sine dobânzi din ce în ce mai mari pentru România care se împrumută pentrua cofinanța proiecte de infrastructură dar în mare parte pentru a face față cheltuielilor bugetare.” explică Duțu.

România rămâne sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, angajându-se să reducă deficitul de la 7% în 2025 la 2,5% din PIB până în 2031, fără majorări semnificative de taxe, dar cu menținerea investițiilor publice. O misiune extrem de grea pentru guvernul de coaliție care deja se confruntă cu mari probleme de încredere în an electoral.

În absența unor măsuri imediate de eficientizare a cheltuielilor și de modernizare a sistemului de colectare, dezechilibrul fiscal va continua să pună presiune pe ratingul de țară și pe capacitatea de atragere a fondurilor europene.

Veronica Duțu, consultant fiscal și fondator Union Cont Expert, avertizează: „Deficitul bugetar este, de fapt, un împrumut pe care îl lasăm generațiilor viitoare, iar fiecare sută de milioane de lei cheltuite în plus cu dobânzile se transformă în tensiuni pentru buget”.

„Fără o disciplină bugetară strictă și fără reforme structurale–fiscale care să asigure colectarea eficientă a veniturilor–ne aflăm în pericol de a intra într-o spirală a datoriei imposibil de inversat. Dacă nu respectăm țintele de reducere a deficitului, pot fi înghețate fonduri europene sau impuse condiții mai dure”, subliniază Duțu.

Contextul electoral, cu alegeri prezidențiale reprogramate pentru mai 2025 și legislative spre finalul anului, agravează riscul amânării măsurilor greu populare, ceea ce ar putea compromite obiectivele fiscale asumate la Bruxelles.

Discuțiile de la nivel european atrag atenția că neîndeplinirea angajamentelor privind Planul Național de Redresare și Reziliență și Planul Fiscal poate conduce chiar la suspendarea unei părți din fondurile UE, cu consecințe de credibilitate și financiare semnificative.

În privința investițiilor străine directe, fluxurile s-au temperat în primele luni ale anului, iar deficitul de cont curent a rămas la cote ridicate, semnalând o vulnerabilitate externă în contextul dezechilibrelor fiscale interne.

Veronica Duțu este de părere că și populația simte din ce în ce mai grea presiunea economică. “Un deficit mare stimulează cererea în economie, dar dacă nu e susținut de productivitate, alimentează inflația. În 2022–2023, România a avut printre cele mai mari rate ale inflației din UE, parțial și din cauza cheltuielilor bugetare mari. De asemenea, incertitudinea fiscală pune presiune pe leu: deprecierea monedei înseamnă scumpirea importurilor, a chiriilor sau dezechilibre în piața imobiliară și de construcții. Pe fondul scăderii nivelului de trai, pot apărea proteste, greve, radicalizare politică. O spirală a tăcerii în încercarea de a păstra aparențele unei normalități în an electoral. Pentru că guvernul se teme să tăie cheltuieli cum ar fi înghețarea salariilor, reducerea aparatului bugetar, tăierea subvențiilor sau să vină cu măsuri dure pentru a crește veniturile: TVA mai mare (ex. de la 19% la 21–22%), taxe pe proprietate, impozite pe venit/profit etc.”

În concluzie, România se află la o răscruce: fie pune în aplicare rapid un set de măsuri de consolidare fiscală și reforme structurale, așa cum solicită piețele și Bruxelles-ul, fie riscă o agravare a costurilor de finanțare, a inflației și a nivelului datoriei publice, cu efecte persistente asupra economiei și societății. După ce se va termina și campania electorală în care fiecare mesaj contează pentru promovare și marketing, realitatea economică ne va lovi nemilos pe toți.

publyo.ro