Din pacienți care se prezintă la camera de gardă, la medicul de familie sau la cardiolog, anual, 16% au și palpitații. Deși procentul pare mic, în realitate discutăm despre sute sau mii de oameni care au un astfel de simptom, ignorat sau trecut cu vederea, deși poate genera complicații grave și chiar deces, în cazuri rare.

Depistarea lor la timp, în timpul unui consult cardiologic, este doar primul pas spre o viață lipsită de griji și de afecțiuni cardiace agravate.

Palpitațiile nu sunt, de obicei, simptome atât de grave sau dăunătoare, fiind legate de un ritm cardiac anormal care necesită atenție medicală. Senzațiile avute sunt cele care ne îngrijorează și care ne trimit adesea la medic.

Dacă palpitațiile sunt scurte, izolate și fără alte simptome, prevenția acasă și menționarea lor la un control medical din viitorul apropiat vor fi suficiente. Dacă însă devin prea frecvente, prelungite, apar la efort sau în somn, se asociază cu alte simptome atipice sau comune, ele devin clar semnale de alarmă ce justifică prezentarea de urgență la camera de gardă.

Ce sunt palpitațiile și din ce cauze apar?

Palpitațiile sunt un simptom, nu un diagnostic. E vorba despre un simptom senzorial, o bătaie a inimii omisă, o senzație de pulsație puternică în piept sau gât. Ele sunt simțite brusc mai puternic, mai rapide, neregulate, în mod normal pacientul nu simte niciodată inima bătând în piept, dar în timpul unor astfel de simptome atipice conștientizarea bătăilor e involuntară.

Senzația neplăcută este cauzată de o bătaie mai lentă, mai rapidă, mai puternică decât în mod normal, cu durată de la câteva secunde la câteva minute sau mai mult.

Cauzele tipice ale palpitațiilor sunt unele comune, pe care medicul sau pacientul le identifică destul de rapid:

·      răspunsuri emoționale puternice, stresul, anxietatea sau atacurile de panică;

·      diverse stimulente - cofeina, nicotina, cocaina, amfetaminele și medicamentele răcelii/tusei, cu un conținut mai mare de pseudoefedrină;

·      sarcina, menopauza sau ciclul menstrual neregulat;

·      alcoolul în exces;

·      mâncarea picantă, prea condimentată;

·      niveluri scăzute de zahăr, potasiu sau oxigen în sânge;

·      nivelul scăzut de dioxid de carbon;

·      deshidratarea și pierderea de sânge;

·      efortul fizic intens;

·      oboseala și lipsa somnului;

·      problemele cu tiroida - hipertiroidismul;

·      anemia - dacă lipsește fierul din sânge sau hemoglobina e slabă, inima lucrează mai greu și e forțată;

·      febra sau glicemia scăzută;

·      hipertensiunea arterială;

·      cardiopatia ischemică sau valvulopatiile, legate de probleme structurale cardiace.

Palpitațiile apar frecvent după masă, dacă pacienții au consumat alimente bogate în zahăr, carbohidrați sau sare și au mâncat prea mult. Cele tipice sunt scurte și sunt legate de un declanșator.

Dar palpitațiile pot să aibă și cauze atipice. Atunci ele devin semnale clare pentru un ritm cardiac anormal (aritmii, tahicardii, bradicardii). Anumite medicamente, inhalatoarele pentru astm, beta-blocantele (la întrerupere bruscă), cele pentru tiroidă, antiaritmicele și suplimentele pe bază de plante sau nutriționale duc adesea la palpitații care au cauze atipice.

În cazuri rare, o senzație regulată, rapidă și de pulsație puternică la nivelul gâtului va fi asociată frecvent cu tahicardia atrioventriculară nodală reintrantă (AVNRT). Un istoric de tulburare de panică și o durată a palpitațiilor mai mică de 5 minute nu exclud o aritmie semnificativă din punct de vedere clinic.

Afecțiuni în care palpitațiile sunt un simptom comun și când devin periculoase palpitațiile

Bolile cardiovasculare au printre simptome și palpitațiile. Aici discutăm despre aritmiile cardiace propriu-zise: fibrilația atrială, în care inima bate neregulat și mai repede, tahicardia ventriculară, în care bătaia regulată este de obicei rapidă și poate fi asociată cu amețeală sau leșin. Se adaugă și tahicardia supraventriculară, o aritmie care poate provoca palpitații, durere toracică sau dispnee, precum și extrasistolele (bătăi premature).

În literatura de specialitate se vorbește despre afecțiuni non-cardiace în legătură cu simptomatologia asociată palpitațiilor. Tiroida hiperactivă și anemia (deficitul de fier), anxietatea și atacurile de panică agravate, repetate, bronhopneumopatia cronică obstructivă, cu favorizarea tahicardiei atriale multifocale prin hipoxemie și utilizarea crescută de bronhodilatatoare, ar fi doar câteva exemple.

Palpitațiile devin periculoase și trebuie investigate la cardiologie dacă frecvența cardiacă devine prea rapidă și susținută, la 160 de bătăi pe minut sau mai mult, ori dacă ritmul devine neregulat, cu o creștere semnificativă a riscului de accident vascular cerebral.

Cele rare, cu durată de doar câteva secunde, nu necesită evaluare imediată, dar dacă există antecedente de boală cardiacă și palpitațiile apar frecvent sau se agravează, se impun teste de monitorizare cardiacă.

Dacă, pe lângă palpitații, pacientul are și durere sau disconfort în piept, dificultăți severe de respirație, amețeală și greață, leșin, ritm cardiac ridicat ori durere continuă generalizată, se va merge de urgență la camera de gardă sau se va chema salvarea.

La palpitațiile cauzate de o afecțiune în care camerele superioare ale inimii tremură în loc să bată corect (fibrilație atrială), sângele se poate acumula și poate forma cheaguri, cu blocare de artere și risc serios de accident vascular cerebral. Anumite aritmii apărute pe fondul palpitațiilor pot reduce capacitatea de pompare a inimii, de unde și insuficiența cardiacă.

Bătăile prea rapide ale inimii duc și la leșin la persoanele cu o problemă cardiacă serioasă, în speță boală cardiacă congenitală sau afecțiuni asociate unor probleme de valvă.

În camerele de gardă, când pacientul cu palpitații ajunge de urgență acolo și necesită evaluare, se pot efectua manevre vagale ca tratament de primă linie al tahicardiei supraventriculare, incluzând manevra Valsalva modificată, alături de adenozină și cardioversie electrică pentru cazurile instabile sau refractare.

Când adenozina sau manevrele vagale eșuează, se folosesc medicamente cu blocare nodală AV, blocante de calciu non-dihidropiridinice (verapamil și diltiazem), flecainidă sau beta-blocante.

Pacientul instabil va fi stabilizat cu ajutorul cardioversiei electrice sincronizate. Este obligatorie o monitorizare continuă și decizia de internare luată rapid. Tratamentele pe termen lung după stabilizare și externare vor fi necesare pentru a nu se ajunge iarăși la urgență.

Diagnosticarea palpitațiilor și investigații recomandate în cabinetele de cardiologie

Pentru palpitațiile care nu reprezintă o urgență medicală, pacientul poate merge prima dată la medicul de familie pentru diagnosticare. Dar cardiologul va putea oferi o evaluare profundă și tratamente specifice, precum și recomandări de investigații.

Un electrofiziolog cardiac, un endocrinolog (pentru probleme cu tiroida) sau un psihiatru și psiholog (dacă sunt implicate anxietatea și stresul) pot ajuta în diagnosticarea palpitațiilor. La camera de gardă și la spitalele de urgență se va apela doar când apar toate semnalele de alarmă descrise în secțiunea anterioară.

Un episod de palpitații nu se va manifesta mereu în timpul consultației medicale. Dar un istoric medical amănunțit, observat cu atenție, alături de un examen fizic complet și de descrierea simptomatologiei pot fi baza de plecare pentru diagnosticul diferențial.

Se ascultă inima cu stetoscopul și se caută semne ale unor afecțiuni medicale care pot cauza palpitații, de exemplu o glandă tiroidă mărită. Niciodată consultul cardiologic nu se va reduce doar la simpla ascultare a inimii și la un rezumat al simptomelor.

Medicul specialist cardiolog va recomanda o serie de investigații complexe pentru a vedea ce se întâmplă cu funcționarea inimii. Printre aceste tipuri de investigații se numără:

·      Electrocardiograma (ECG/EKG) - este un test rapid, fără dureri și disconfort, de măsurare a activității electrice a inimii. Niște electrozi se plasează pe piept, brațe, picioare și se fac măsurători precise într-un interval dat. Un monitor ECG cu 12 derivații la prezentare este standardul de aur în diagnosticarea cardiologică;

·      Monitorizarea Holter - nu e nimic deosebit la ea, pacientul are doar un ECG portabil purtat o zi sau mai multe, poate o lună;

·      Inregistratorul de evenimente (event recorder) implantabil – la palpitații sporadice se folosește sub piele timp de câteva săptămâni, până la câțiva ani, fiind auto-activat sau activat de pacient când simte simptomele, cu afișarea de markeri esențiali din perioadele anterioare;

·      Ecocardiografia și radiografia toracică – se vizualizează cu ele mărimea, structura și funcția camerelor și valvelor inimii;

·      Testul de efort, studiul electrofiziologic (EPS) și testul mesei înclinate – dacă e vorba de o aritmie indusă de efort sau de sincopă, acestea sunt teste esențiale.

Un smartwatch cu senzori de calitate ar putea ajuta la identificarea precoce a persoanelor cu risc de aritmie serioasă (precum fibrilația atrială), dar nu înlocuiește testele validate medical, practicate în unități medicale de specialitate.

La nivel de analize, pentru bolile inimii sau palpitații se vor recomanda: hemogramă, electroliți, glicemie, analizarea funcției tiroidiene, catecolamine urinare, depistarea substanțelor ilicite în sânge sau urină.

În clinicile, hiperclinicile și spitalele din rețeaua MedLife, consultațiile și investigațiile cardiovasculare sunt gestionate de medici cardiologi care confirmă sau infirmă suspiciunile legate de afecțiuni sau simptome și vor stabili împreună cu pacienții planuri de tratament personalizate.

Tehnologiile de ultimă generație, echipele de medici cu experiență vastă, viteza de acces la consult și investigații uzuale, cu programare predictibilă vor fi avantaje importante de care vor beneficia pacienții care aleg MedLife.

Pachetele logice de diagnostic sunt structurate pentru experiențe perfecte de fiecare dată în clinici și spitale. Monitorizarea mai eficientă în situația unor simptome intermitente, accesul facil la Holter EKG (24-48h sau mai mult) și interpretarea rapidă sunt aspecte esențiale de care se ține cont la MedLife.

Pacientul va avea la dispoziție mereu investigații cardiovasculare complete și complexe, de la electrocardiogramă (EKG) și testul de stres, până la ecocardiografie pentru identificarea unor anomalii structurale sau a modificărilor ecografice specifice în endocardita infecțioasă.

De la angioplastii, montări de stenturi, valvuloplastii, la corecții congenitale ale defectelor cardiace, trombectomii și cateterizări cardiace, toate aceste intervenții se vor efectua în spitalele private ale rețelei în condiții de maximă siguranță, cu respectarea protocoalelor clare impuse.

Pacienții pot căuta un medic după profil, filtrând rezultatele în funcție de oraș, servicii medicale și specializare. În pagina de profil a medicului sunt disponibile informații despre activitatea sa, serviciile oferite, locații și program, programările putându-se realiza telefonic, online sau direct din aplicația mobilă MedLife.

Programările telefonice, realizate și online sau din aplicația MedLife, decontările în baza trimiterilor la anumite investigații și tratamente, lipsa listelor lungi de așteptare, răspunsurile clare și rapide la orice întrebări despre bolile cardiovasculare sunt atuuri importante ale rețelei private.

Date de contact - medlife.ro