Volumele de emisiuni de obligatiuni corporate de pe piata locala de capital si imprumuturile sindicalizate acordate de catre banci companiilor din Romania au ajuns la cote – record in 2025, potrivit concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, a opta editie anuala a evenimentului organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Partenerilor de eveniment Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment, respectiv al unor Supporting Partners precum Okcredit si B2 Impact.

“Varful” atins de tranzactiile de contractare de finantare de datorii (debt) este confirmat inclusiv de catre EBRD – unul dintre finantatorii institutionali internationali majori ai economiei Romaniei, care a ajuns in acest an la un portofoliu total local – record de circa 900 mil. Euro si se apropie de borna de 1 mld. Euro, in care componenta de investitii de capital (equity) se situeaza sub media de 20% inregistrata la nivelul intregii institutii financiare internationale, potrivit Ramonei Dragomir, Principal Banker in cadrul EBRD.

Pe langa recordurile pozitive, inclusiv tranzactia M&A de vanzare a Regina Maria de catre investitorul regional de private equity MidEuropa catre fondurile globale de investitii CVC Capital Partners si Hellman & Friedman, piata din Romania a inregistrat si caderi spectaculoase, in contextul in care volumul de investitii de pe piata real estate se situeaza in acest an in jurul pragului de 500 mil. Euro, adica aproape la jumatate fata de media inregistrata in alti ani recenti.

Anul 2026 va fi “anul efectelor colaterale”, sustine Florian Libocor, economistul – sef al BRD Societe Generale, care se asteapta sa fie sub semnul deciziilor luate in 2025.

“Nu putem vorbi de ceea ce urmeaza fara sa stim ce s-a intamplat deja cu noi. Vizavi de anul viitor, este un an asupra caruia din punctul meu de vedere inca planeaza niste emotii si asta datorită faptului ca, in primul rand, multe decizii vor fi emotionale ca reactie la volatilitatea din piata. Pentru ca va exista. Dealtfel va urez un an bun pentru ca nu o sa fie calm”, a avertizat Florian Libocor, care semnaleaza ca economia globala si cea romaneasca sunt in faza unei policrize, adica a mai multor crize suprapuse, care genereaza la randul lor efecte in lant sau chiar suprapuse.

“PIB-ul va ramane intr-o zona pozitiva, dar subunitara, probabil crestere de 0,8% in momentul de fata, lucrurile se pot schimba chiar si maine. Inflatia probabil ca va cobori undeva inspre 5 – 6% intr-un scenariu – hai sa-i spunem central. (…) Ceea ce va conta in 2026 si in Romania si in rest nu va fi impulsul monetar, ci impulsul fiscal”, a adaugat economistul – sef al BRD Societe Generale. Potrivit estimarilor acestuia, dobanda-cheie ar putea fi redusa in 2026 cu 75 puncte de baza pana la 5,75%.

Statul roman si-a pregatit planurile de finantare suverana pentru 2026, in care o componenta importantă este refinantarea datoriilor existente.

“Veti vedea la momentul in care vom anunta programul de finantare ca nivelul finantarii de anul viitor este mai mare desi avem un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare. Adica ce am acumulat in anii anteriori”, a punctat Diana Popescu, Director General Adjunct la Directia Generala de management a datoriei publice si a fluxurilor de trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.

“Daca anul acesta am imprumutat 16 mld. Euro prin emisiuni de euroobligatiuni, anul viitor estimam ca o sa fim undeva la 10 mld. Euro. Tot este o suma mare, dar trebuie sa ne uitam la trend si ceea ce putem noi sa executam in conditiile date”, a subliniat reprezentantul Trezoreriei Statului, care a precizat ca reducerea expunerii pe pietele internationale va fi facilitata de suprapunerea in 2026 a programelor de finantare PNRR si SAFE – primul pilon al planului Comisiei Europene „ReArm Europe Plan/Readiness 2030”, care propune mobilizarea a peste 800 mld. Euro sub forma de cheltuieli pentru aparare pentru statele membre ale UE.

Finantarea companiilor a ajuns la cote-record pe segmentul jucatorilor mari care acceseaza finantare bancara in format de imprumuturi sindicalizate.

“Impreuna cu echipa mea am facut o analiza si am constatat ca in 2024 si 2025 piata sindicalizarilor s-a cifrat undeva la 9 mld. Euro. Daca ne uitam putin ca in anii perioadei Covid si inceputul razboiului din Ucraina am avut o piata mai stagnanta, acum in 2024 – 2025 vorbim de niste cifre – record. Mai mult, din aceste 9 mld. euro, adica aproximativ 29 de tranzactii relevante probabil ca undeva in jur de jumatate au fost reprezentate de tranzactii comerciale – adica finantari de bilant mai mult, iar cealalta jumatate a fost impartita aproape in mod egal intre deal-uri de project finance, M&A si deal-uri de real estate”, a punctat Silviu Toma, Executive Director Corporate Division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

Si pe pietele de capital publice, atat emitentii de actiuni, cat si de obligatiuni care au testat in acest an cu tranzactii de succes investitorii de pe bursa au incredere ca trendul va continua.

“Bursa de Valori Bucuresti poate duce linistit cel putin 5 tranzactii de acest gen in fiecare an. Este clar ca bani in piata sunt si vorbeam mai devreme si despre depozitele populatiei care exista astazi in banci, vorbim de peste 50 mld. Euro – bani care stau in banci si au foarte putine mecanisme de a fi mutati catre investitii. Deci, gradul de economisire este din ce in ce mai mare si asta nu ne ajuta pe partea de finantare”, a declarat Radu Timis Jr., CEO al Cris-Tim Family Holding, companie care a realizat unicul IPO din 2025 de pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

“Trebuie sa vedem, dar asta nu este o tema doar a noastra, a companiilor private, ci este nevoie de un parteneriat cu statul, cu mediul politic de a gasi metode de a dezvolta pietele de capital si de a gasi alte instrumente financiare care sa incurajeze investitiile in piata. E clar ca bursa si oamenii cauta in general companii bune, credibile, transparente, companii care stiu sa isi explice foarte bine planurile, companii care au capacitatea de a se scala si de a arata cum pot scala ceea ce fac. Si asta a fost dovedit la noi prin gradul de suprasubscriere a ofertei”, a adaugat reprezentantul companiei care a inregistrat cea mai mare listare locala initiata de familia fondatoare a unei afaceri antreprenoriale.

“Vedem in continuare ca piata este o oportunitate foarte buna pentru aceste genuri de emisiuni, fie ca sunt ele obligatiuni, fie ca sunt pe zona de equity. Ne asteptam, apropo de perspectivele pentru 2026. ca statul sa vina cu cateva proiecte pe piata de capital. Din perspectiva companiilor antreprenoriale sau private, sunt emitenti care se gandesc foarte atent la piata din Romania, iar principalul element de atractie pe langa, evident, capitalul care exista in piata locala si capacitatea pietei locale de a absorbi proiecte de acest gen sunt nevoile de expansiune, de finantare alternativa, de diversificare a portofoliului de pasiv (liabilities)”, estimeaza Vlad Pintilie,  Director General Adjunct Tranzactionare in cadrul BT Capital Partners – parte a grupului financiar Banca Transilvania.

“Din perspectiva asta consideram ca piata va fi efervescenta si anul viitor, ne dorim sa aducem catre piata si emitenti noi, asta a fost una dintre caracteristicile acestui an in care au venit si cativa emitenti noi pe piata, nu doar aceasta parte de recurenta”, sustine Vlad Pintilie de la BT Capital Partners.

Una dintre companiile antreprenoriale mari care nu este listata pe bursa, Autonom, utilizeaza deja recurent insa ruta emisiunilor de obligatiuni corporative in mixul sau de finantare mai amplu.

“Noi avem un mix de 4 mari surse de finantare – cea mai mare este finantarea bancara, si aici includ si IFI-urile (institutiile financiare internationale), care au fost alaturi de noi in ultimii 8 ani – cred ca am inceput cu EBRD si ulterior am mai facut bilateral cu EIB. Si aceste bilaterale sunt posibile in continuare, adica nu sunt excluse de acest sindicat (sindicatul bancar care a acordat recent unul dintre cele mai mari imprumuturi sindicalizate catre Autonom – n.r.). Apoi lucram cu institutiile de leasing financiar, care sunt in general tot bancare, si ne aduc din nou produse complementare fata de ceea ce putem finanta cu bancile in zona noastra de activitate de rent – a – car. Avem emisiuni pe piata de capital – au fost 3 pana acum – prima s-a inchis, doua sunt inca active – una de 48 mil. Euro si una de 30 mil. Euro, ambele sunt de tip SLB, deci o finantare verde cu obiective de sustenabilitate. Si a patra sursa din mixul nostru de finantare este equity (capital propriu) pentru ca noi suntem tot timpul o companie care am capitalizat, nu am platit niciodata dividende din compania principala, am preferat sa capitalizam ca sa putem creste si  equity ratio (rata capitalurilor proprii)”, a detaliat Dan Stefan, cofondator al Autonom.

Pe segmentul finantarii directe cu capital (equity), investitorii de private equity activi pe piata din Romania, din care o mare parte au ridicat noi fonduri de investitii – inclusiv cu bani din PNRR – se asteapta la vremuri grele pe piata de M&A, chiar daca tendintele de consolidare din diferite sectoare fragmentate cum este si cazul sectorului de servicii medicale vor conduce catre noi achizitii.

“Exista tendinta de consolidare a pietei prin M&A. Noi avem o piata de 6 mld. Euro in care avem mii de jucatori, iar nr.1 si nr.2 sunt sub 10% cota de piata fiecare, deci asta ne asteapta in urmatorii ani. Credem ca asta este tendinta naturala a pietei si ca asta o sa vedem si in Romania in urmatorii 5 ani”, a subliniat Ana Maria Pascu, Director M&A in cadrul retelei Regina Maria, vanduta in acest an de catre investitorul de private equity Mid Europa catre fondurile globale CVC Capital Partners si Hellman & Friedman.

“Noi credem ca o sa vina vremuri grele. Credem ca 2026 si 2027 o sa fie ani grei. Multiplii au inceput sa scada, deci o sa fie piata grea. Nu-mi dau seama daca a cumparatorului sau a vanzatorului. Dar ce am vazut in ultimii ani nu mai arata asa”, a adaugat reprezentantul Regina Maria, unul dintre liderii pietei de servicii medicale din Romania si din Europa Centrala si de Est si unul dintre cei mai activi cumparatori de active din piata de profil.

“Desi din perspectiva cuiva care are capital semnificativ de pus in piata din Romania, in piata din regiune, m-as bucura sa vad ca intr-adevar evaluarile merg in jos, dar nu vad asta in momentul de fata si tot timpul ajungem la concluzia ca un <> select de companii sunt extrem de reziliente pentru ca sunt rare si atunci in continuare asta da oportunitatea de a comanda un premium (plata unei prime de achizitie peste valoarea de piata a companiei, n.r.). Si eu cred ca va urma o perioada dificila. Pentru un investitor de private equity asta poate sa insemne si o oportunitate pana la urma si daca ne uitam la investitiile facute deja, o perioada dificila din punct de vedere macroeconomic creeaza oportunitati de M&A pentru ca, pana la urma prin definitie companiile sustinute de un sponsor financiar sunt bine capitalizate, in general disciplinate, in general cu o putere de executie buna”, a nuantat Andrei Gemeneanu, Managing Partner al managerului de private equity Morphosis Capital.

Piata de M&A a fost polarizata catre tranzactiile de valori mari.

“ Anul 2025 mi s-a parut un an oarecum diferit fata de ultimii cativa ani. Mi s-a parut un an de rezilienta, dar si de exceptionalitate, prin revenirea mega-tranzactiilor, prin faptul ca unde piata asta se situeaza traditional intre 6 mld. Euro si aspira spre 7 mld. Euro, vad o crestere a tichetelor medii. Cred ca primele 10 tranzactii au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei catre tranzactii mari”, este de parere bancherul de investitii independent Ioana Filipescu Stamboli, Managing Director al firmei de consultanta Investment Advisory Partners.

“Vad o activitate intensificata pe zona domestica ceea ce este foarte bine. Inseamna ca ne-am maturizat si noi ca si piata si confirmam acest lucru prin tranzactii. Suntem dealtfel consolidat a doua piata in Europa Centrala si de Est (CEE) atat prin volum, cat si prin numar de tranzactii”, a adaugat Ioana Filipescu Stamboli, unul dintre cei mai proeminenti bancheri de investitii din Romania.

Investitorii de venture capital, inclusiv cei proaspat capitalizati prin intermediul noilor fonduri de investitii stranse, se uita ce trenduri vor seta in perioada urmatoare directia acestui ecosistem de investitii.

“Sunt niste nori pe cer despre valorile unor companii, care lucreaza la modele fundamentale de AI sau la companii care se uita la nivelul de infrastructura globala pentru AI. Si din cauza asta exista niste incertitudini despre unde se va duce intreg ecosistemul. Nu lucram cu o teza fixa, va trebui sa urmarim unde se duc lucrurile. Norocul nostru si al oricarui jucator care este in venture capital este ca suntem poate decuplati de Romania si de Europa centrala in etapele ulterioare ale vietii companiilor din portofoliu ceea ce inseamna ca ele se descurca. Ele vand propriile produse si evolueaza ca si <> (crestere, n.r.) in piete foarte mari, unde chiar se cauta lucrurile astea si nu exista dependente sau influente ca exista alegeri in Romania. Asta nu influenteaza in vreun fel consumul de produs de IT pentru ele”, a punctat Dan Mihaescu, Founding Partner al managerului de fonduri cu capital de risc GapMinder.

“Recent, am observat o schimbare completa de trend in sensul in care acum si nu stiu daca ei (managerii de fonduri de venture capital – n.r.) considera ca acest trend este generat de startup-uri sau de puterea pe care startup-urile o au in ziua de astazi, am observat insa o schimbare radicala in zona acelor  SAFE note-uri – conventii cu privire la majorarea ulterioara de capital, care sunt si reprezinta – si nu ma tem sa spun asta deschis – reprezinta niste tipuri de documente mult mai putin protective a investitorului sau a investitiei fata de imprumutul convertibil, care in cazul unei situatii dificile, avea mai multa putere. El e un imprumut la baza si un instrument care are in vedere un imprumut”, afirma Silviu Stratulat, Managing Partner al casei de avocatura Stratulat Albulescu.

Sectorul local de real estate a marcat in 2025 un “varf” istoric la nivelul tichetelor de finantare bancara, insa in acelasi timp a inregistrat o cadere a valorii tranzactiilor sub o medie a ultimilor ani.

“Noi avem o lichiditate in scadere in 2025 in mod vizibil. Suntem probabil in jur de 40 – 50% fata de media pe termen lung in Romania”, a semnalat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Care este pipeline-ul (volumul de tranzactii in pregatire – n.r.) cu care sectorul de real estate este la cumpana de trecere din 2025 in 2026? “Este semnificativ, cred ca este 700 – 800 mil. Euro, cam pe acolo. Ce este nesigur acum este ca tranzactiile au ajuns sa dureze mult mai mult. Pe de o parte sunt lucrurile inerente legate de negocieri, mai ales partea tehnica care a inceput sa dureze foarte mult in partea noastra de negociere, dar pe de alta parte sunt si reglementarile si cred ca cu totii ne lovim de ele – cum ar fi reglementarile de FDI (decizia de aprobare a unei investitii straine directe), avizul de la Consiliul Concurentei, unde dureaza destul de mult si per total noi am ajuns in punctul in care o tranzactie de la inceput pana la capat in medie dureaza cam 1 an si 3 luni. De asta nu stiu cat din acel pipeline de 700 mil. Euro va reusi sa fie finalizat in 2026”, sustine consultantul Mihai Patrulescu de la CBRE Romania.

Cititi aici care sunt tendintele in tranzactiile corporative pe pietele Europei Centrale si de Est, pe piata de fuziuni si achizitii, in tranzactiile de finantare ale companiilor, in tranzactiile de pe pietele de capital, ce miscari fac investitorii de private equity si de venture capital, care sunt tendintele care ghideaza tranzactiile de pe piata real estate si in sectorul de NPL si debt management.

https://agerpres.ro/ots/mirsanu-dealmakers-summit-2025-ii--659020

MIRSANU.RO