România vorbește tot mai mult despre investiții, economisire și independență financiară, însă datele arată că baza pe care se construiesc aceste comportamente rămâne fragilă. În acest context, Asociația PRO ECO implementează proiectul „Cunoașterea financiară, competența-cheie a secolului XXI”, un program de educație financiară prin metode non-formale, adresat copiilor cu vârste între 7 și 14 ani din Sectorul 2 al Capitalei.

Proiectul este cofinanțat de Primăria Sectorului 2 al Municipiului București prin Programul de finanțare nerambursabilă și se desfășoară în perioada 31 august – 11 octombrie 2026, în unități de învățământ din Sectorul 2.

Programul cuprinde activități educaționale și urmărește să ajungă la minimum 1.100 de elevi din ciclul primar și gimnazial prin sesiuni interactive de educație financiară la clasă și activități de teatru educațional, dedicate elevilor din clasele pregătitoare–IV.

România, la coada clasamentului european privind cunoștințele financiare

Potrivit Flash Eurobarometer 525 al Comisiei Europene, doar 13% dintre români au obținut un scor ridicat la testul de cunoștințe financiare, comparativ cu 26% la nivelul Uniunii Europene. România s-a situat astfel pe ultimul loc dintre statele membre la acest indicator, în timp ce 30% dintre respondenți au reușit să răspundă corect la cel mult una dintre cele cinci întrebări. Prin comparație, în Olanda 43% dintre respondenți au obținut un scor ridicat, iar în Danemarca și Finlanda procentul a fost de 40%.

Imaginea este confirmată și de OECD. În evaluarea internațională a adulților din 2023, România a obținut un scor general de 54 de puncte din 100 pentru alfabetizarea financiară, sub media de aproximativ 60 de puncte a țărilor analizate. La componenta de cunoștințe financiare, scorul României a fost de numai 31 de puncte din 100.

Problema nu este însă doar cât știm despre bani la maturitate, ci și momentul în care începem să învățăm.

În România, educația economico-financiară este obligatorie în clasa a VIII-a, în cadrul disciplinei Educație socială, însă expunerea elevilor la astfel de noțiuni rămâne limitată și depinde, în celelalte etape școlare, de discipline opționale, inițiative educaționale complementare și de nivelul de pregătire al cadrelor didactice.

Tocmai de aceea, Strategia Națională de Educație Financiară 2024–2030 stabilește ca direcție de acțiune introducerea elementelor de educație financiară în curriculum la toate nivelurile de învățământ, alături de dezvoltarea unor programe complementare pentru copii și tineri.

De la concepte abstracte la alegeri din viața de zi cu zi

Pentru un copil, educația financiară nu înseamnă bursă, dobânzi sofisticate sau produse bancare complexe. Înseamnă să înțeleagă că banii sunt o resursă limitată și că provin din muncă și efort, să poată diferenția o nevoie de o dorință, să învețe să amâne o cumpărătură și să descopere de ce economisirea îi poate oferi mai multe opțiuni în viitor.

Elevii intră tot mai devreme în contact cu banii, cumpărăturile online, plățile digitale și mesajele comerciale. Fără contexte educaționale practice și adaptate vârstei, ei pot prelua comportamente și percepții neverificate din familie, din mediul online sau din grupul de prieteni.

„Educația financiară nu înseamnă să îi transformăm pe copii în specialiști în finanțe, ci să îi ajutăm să înțeleagă valoarea banilor și consecințele alegerilor pe care le fac. Prin acest proiect vrem să le oferim instrumente simple și aplicabile: să distingă între nevoie și dorință, să își stabilească un obiectiv, să economisească și să gândească înainte de a cheltui. Dacă aceste deprinderi se formează de timpuriu, ele pot deveni o bază solidă pentru adulți mai responsabili și mai puțin vulnerabili financiar”, a declarat Ioana Ionescu, președinta Asociației PRO ECO.

Educație financiară prin teatru, jocuri de rol și exerciții practice

Proiectul combină educația financiară, teatrul educațional și învățarea prin experiență. Conceptele sunt prezentate prin explicații adaptate vârstei, povești, prezentări ilustrate, jocuri de rol, fișe interactive, exemple din viața de zi cu zi și discuții ghidate.

Printre temele abordate se numără:

• istoria și ABC-ul banilor;
• valoarea banilor și legătura dintre bani, muncă și efort;
• diferența dintre nevoi și dorințe;
• bugetul personal și planificarea cheltuielilor;
• economisirea și stabilirea unor obiective;
• diferența dintre numerar și plățile digitale;
• consecințele cumpărăturilor impulsive;
• luarea unor decizii financiare responsabile.

Pentru elevii din ciclul primar, teatrul educațional transformă noțiunile financiare în povești și situații ușor de recunoscut. În cadrul activităților la clasă, elevii din ciclul primar și gimnazial sunt încurajați să analizeze situații concrete, să își exprime opiniile și să exerseze luarea deciziilor într-un mediu sigur.

Un proiect care continuă și după încheierea activităților

Cadrele didactice au un rol important în consolidarea noțiunilor prezentate. Profesorii sprijină integrarea activităților în programul școlar, facilitează participarea elevilor și primesc materiale educaționale și recomandări care pot fi utilizate și după finalizarea proiectului.

Impactul programului va fi urmărit prin mai mulți indicatori, printre care numărul de elevi participanți, gradul de implicare în exerciții și jocuri de rol, nivelul de înțelegere a noțiunilor abordate și feedbackul oferit de elevi și cadrele didactice.

Cercetările internaționale arată că asemenea intervenții pot produce rezultate concrete. O meta-analiză publicată în Journal of Financial Economics, bazată pe 76 de experimente randomizate și peste 160.000 de participanți, a identificat efecte pozitive ale educației financiare atât asupra cunoștințelor, cât și asupra comportamentelor financiare.

Datele PISA 2022 indică, de asemenea, că elevii cu competențe financiare mai bune sunt mai predispuși să economisească și să compare prețurile înainte de cumpărare. Elevii cu performanțe ridicate în alfabetizare financiară au fost cu 72% mai predispuși să economisească și cu 50% mai predispuși să compare prețurile decât cei cu rezultate slabe.

Beneficiul depășește astfel sala de clasă. Copiii care învață să ia decizii financiare responsabile pot deveni adulți mai puțin vulnerabili la supraîndatorare, fraude sau comportamente impulsive și pot duce aceste conversații și în familie.

Parteneriat pentru educația financiară a copiilor

Proiectul este realizat prin colaborarea dintre administrația publică locală, Asociația PRO ECO, organizații cu expertiză complementară și unitățile de învățământ participante.

Partenerii implicați sunt:

• Primăria Sectorului 2 al Municipiului București – cofinanțator al proiectului;
• Asociația PRO ECO – beneficiar, coordonator și responsabil de implementarea educațională;
• Financial Market – expertiză în educație financiară și investițională;
• Compete 4Future Academy – furnizarea mentorilor și lectorilor cu experiență;
• Caia Olimp Art – conceperea și susținerea activităților de teatru educațional;
• unitățile de învățământ participante – găzduirea activităților și facilitarea participării elevilor.

Prin reunirea expertizei financiare, pedagogice și artistice, proiectul își propune să transforme noțiuni aparent abstracte în deprinderi simple și utile: să înțelegi valoarea banilor, să alegi conștient, să economisești și să gândești înainte de a cheltui.

Pentru că educația financiară nu ar trebui să înceapă odată cu primul salariu. Ar trebui să înceapă odată cu primele alegeri despre bani.

Despre Asociația PRO ECO

Asociația PRO ECO este o organizație dedicată promovării unui stil de viață sustenabil, sănătos și conștient, prin educație, acțiuni comunitare și parteneriate strategice. Organizația contribuie la dezvoltarea unei societăți mai echilibrate, în care grija față de mediu, sănătate și viitorul generațiilor tinere devine o prioritate reală.

Informații suplimentare despre proiect sunt disponibile pe pagina oficială a Asociației PRO ECO

financialmarket.ro