București are în medie mai puține spații verzi comparativ cu cele mai multe capitale europene, însă pe de altă parte beneficiază de cea mai mare pondere de spații verzi dintre marile orașe ale României.

Spațiile verzi joacă un rol tot mai important pentru potențialii cumpărători ai unei locuințe situate în mediul urban, mai ales în contextul temperaturilor ridicate înregistrate pe parcursul verii.

De altfel, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Storia – cea mai vizitată platformă imobiliară din România conform BRAT, 46,4% dintre cei 2.670 de respondenți consideră că zonele de recreere, categorie care include, printre altele, parcurile și spațiile de joacă, sunt foarte importante atunci când aleg viitoarea locuință. Sondajul arată că spațiile verzi și facilitățile de recreere sunt depășite în importanță doar de accesul la transportul public și de proximitatea magazinelor și centrelor comerciale.

Pe o scară de la 1 la 5, zonele de recreere au o importanță mai mare pentru persoanele din grupele de vârstă 35-44 de ani (medie de 4,05), 25-34 de ani (medie de 4,03) și 45-54 de ani (medie de 4,01), în timp ce pentru grupele de vârstă 18-24 de ani și 55-64 de ani scorul mediu este de 3,98. În schimb, cele mai puține puncte pentru această categorie de interes au fost obținute în cazul răspunsurilor primite de la persoanele sub 18 ani și, respectiv, peste 65 de ani.

„Existența spațiilor verzi reprezintă una dintre prioritățile cumpărătorilor de locuințe, în special pentru familii, însă cel puțin la fel de important este ca spațiul verde din proximitate să fie plantat cu arbori. Această strategie de modelare a spațiului verde reduce cu câteva grade temperaturile maxime din timpul verilor caniculare, filtrează aerul prin captarea particulelor de tip PM2.5 și PM10 și reduce riscul de inundații prin preluarea mai eficientă a apelor pluviale”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în România).

Cât spațiu verde are București comparativ cu capitalele europene

Din punct de vedere legislativ, spațiile verzi sunt definite prin Legea 24/2007. Aceasta clasifică drept spațiu verde orice spațiu verde public cu acces nelimitat precum parcurile sau grădinile, la care se adaugă bazele și parcurile sportive, regiunile plantate pentru protecția lacurilor sau cursurilor de apă, dar și pădurile de agrement.

Spațiul verde al unui complex rezidențial privat este de asemenea considerat spațiu verde din punct de vedere legal, însă are un regim juridic diferit. În funcție de reglementările urbanistice locale și de zona în care se află terenul respectiv, dezvoltatorul imobiliar este obligat să aloce în general între 20% și 30% din suprafața parcelei pentru construirea de spații verzi. În plus, după finalizare, spațiul verde din complexul rezidențial devine protejat de lege și nu poate fi desființat.

„Un metru pătrat de spațiu verde nu are aceeași valoare în orice formă. Poate rămâne o peliculă de gazon, cu un volum vegetal de doar câțiva centimetri, sau poate deveni suportul unui strat de arbuști, plante perene și al unui arbore matur. Un arbore bine plantat poate transforma acel metru pătrat într-un volum verde de sute de metri cubi, prin coroană, umbră, răcoare, habitat și prezență în peisaj”, explică Nicolas Triboi, Inginer Peisagist pentru Atria Urban Resort.

Potrivit datelor obținute cu ajutorul programului european Copernicus, pe baza imaginilor din satelit, 26% din suprafața Bucureștiului este reprezentată de spații verzi, iar în această categorie intră atât spațiile verzi definite prin Legea 24/2007, cât și orice suprafață acoperită cu vegetație, indiferent dacă este publică sau privată.

Din acest punct de vedere, București ocupă doar locul 31 din 36 de capitale europene și, chiar dacă este la egalitate cu Paris, are o pondere mai mare de spații verzi doar față de unele capitale din regiune: Skopje (24%), Nicosia (21%), Valletta și Atena (ambele 17%).

La polul opus se remarcă orașele din Nordul Europei, care au printre cele mai mari suprafețe de spații verzi raportat la suprafețele totale ale orașelor: Oslo (77%), Helsinki (62%), Vilnius (57%) sau Tallin (50%). Media la nivelul celor 36 de capitale europene analizate este de 41%, cu 15 puncte procentuale mai mare decât București.

Comparativ cu alte capitale europene, București stă mai bine la capitolul spații verzi cu arbori, pe baza aceluiași set de date obținute cu programul european Copernicus. Astfel, 22% din suprafața Bucureștiului are spații verzi cu arbori, mai mult decât capitale vest-europene precum Paris și Dublin (ambele 20%), Lisabona (17%), Amsterdam (14%) sau Atena (11%).

De altfel, București este în acest caz mai aproape de media europeană (29%), chiar dacă rămâne mult în urma unor capitale europene precum Viena (34%), Varșovia (40%), Berlin (44%) și, mai ales, Oslo (72%).

București are mai mult spațiu verde decât marile orașe ale României

La nivel național, Institutul Național de Statistică (INS) centralizează datele despre spațiile verzi la nivel de localitate pe baza informațiilor trimise periodic de către primării. Chiar dacă în cele mai multe cazuri nu sunt actualizate la zi, aceste date oferă o perspectivă cu privire la suprafața spațiilor verzi publice, inclusiv parcuri, grădini publice, aliniamente stradale, grădinile din jurul blocurilor vechi sau bazele sportive.

Datele sunt însă incomplete pentru că nu includ spațiile verzi existente pe terenuri private, cum ar fi spațiile verzi dintr-un complex rezidențial. În plus, datele INS nu fac o delimitare între spațiile verzi simple și spațiile verzi cu arbori.

Dintre marile orașe ale României, București se remarcă prin cea mai mare suprafață de spațiu verde și cel mai mare procentaj de spațiu verde raportat la suprafața oficială a orașului: 4.506 hectare, ceea ce reprezintă 18,9% din suprafața Capitalei.

Singurul alt oraș în care proporția spațiilor verzi publice depășește 10% este Craiova, cu o proporție de 12,8% datorită celor 1.046 de hectare de spații verzi. De asemenea, aproape de acest prag este și Iași, cu o proporție de spații verzi publice de 9%.

Celelalte orașe mari ale țării au proporții semnificativ mai mici de spații verzi. De exemplu, cu 5,8% din suprafață acoperită cu spații verzi, Oradea stă mai bine la acest capitol decât Cluj-Napoca (5,2%) și Brașov (5%), în timp ce Constanța are doar 4.2% din suprafață cu spații verzi, iar Timișoara 4.1%. Proporții și mai mici se înregistrează în Arad (doar 2%) și Sibiu, întrucât orașul din centrul țării are doar 235 de hectare de spații verzi, corespunzător unei proporții de 1,9% din suprafața orașului.

Cum pot dezvoltatorii imobiliari să integreze eficient spații verzi

Chiar dacă nu sunt incluse în datele publice, spațiile verzi dintr-un complex rezidențial, obligatorii prin lege în anumite proporții, au la rândul lor un rol important în îmbunătățirea calității vieții, de la umbra oferită pe timp de vară la filtrarea unor particule fine. În plus, un spațiu verde cu arbori este mai ușor și mai ieftin de întreținut după primii ani de la plantare, întrucât dependența de irigații în perioadele secetoase este mai mică.

„Legislația stabilește un minim necesar, dar orașele bune nu se construiesc doar din minime. Poți respecta procentul obligatoriu de spațiu verde cu gazon, însă arborii aduc beneficii concrete: umbră, aer mai curat, reducerea disconfortului termic, biodiversitate, un microclimat mai bun și o calitate a vieții mai mare. În contextul verilor tot mai calde și al ploilor abundente, spațiul verde trebuie gândit ca infrastructură, nu ca decor. Responsabilitatea este comună. Autoritățile pot crea stimulente pentru proiectele care depășesc minimul legal și aduc valoare urbană reală, dezvoltatorii pot proiecta mai atent, iar cumpărătorii pot susține prin alegerile lor ansamblurile bine gândite”, a declarat Liria Themo, Director de Marketing Atria Urban Resort.

De asemenea, una dintre principalele zone ale unui cartier care poate influența semnificativ raportul de spații verzi disponibile pentru locuitori este școala. O curte de școală dotată cu terenuri de sport, arbori, spații de relaxare și umbră accesibile tuturor locuitorilor în afara orelor de curs poate avea un impact pozitiv pentru comunitatea locală, inclusiv asupra restului zonei.

Practic, spațiile verzi joacă un rol important în calitatea vieții și reprezintă un factor de decizie în alegerea cartierului potrivit pentru locuire. La fel de important este însă ca spațiul verde să fie unul plantat cu arbori, prin prisma numeroaselor avantaje pe care le prezintă aceștia.

***

Despre Storia

Storia e cea mai vizitată platformă imobiliară din România conform BRAT și își propune să aducă mai multă claritate pe piața imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenți imobiliari și dezvoltatori își prezintă ofertele. Storia își propune să îi sprijine pe cei care caută locuința potrivită, oferind instrumente și informații valoroase despre piața imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. În 2022, Storia a lansat un instrument care analizează calitatea vieții în cartierele din România. Indexul Storia (inițial T.R.A.I.) oferă un scor de la 0 la 100 pentru fiecare cartier, pe baza a 17 criterii importante pentru români. Acestea includ atât date obiective – precum traficul, calitatea aerului sau prețul locuințelor – cât și percepții subiective, colectate printr-un studiu aflat în desfășurare, la care au răspuns peste 110.000 de persoane. Printre aspectele evaluate se numără siguranța, curățenia, liniștea sau accesul la piste de biciclete. Scopul este ca oamenii să aibă o imagine mai clară asupra cartierelor în care trăiesc sau în care se gândesc să se mute.

CONTACT PENTRU PRESĂ:

Alexandra Croitoru |  alexandra.croitoru@thepractice.ro  |  0752 751 065