• În lipsa influențelor negative actuale, economia românească ar putea avea un potențial de creștere anuală de 3-4%.
• Instabilitatea politică și riscurile geopolitice globale sunt factori care influențează creșterea.
• Creșterea economică din 2024 s-a bazat pe majorările salariale și accelerarea consumului, acoperit însă în mare parte din import.
• Din cauza scăderii competitivității economiei locale, exporturile nete au avut aport negativ la PIB.
• Fondurile europene sunt o soluție potențială pentru a salva creșterea PIB în 2025.
• Aderarea la zona Schengen poate influența pozitiv creșterea economică a României.

Produsul Intern Brut (PIB) al României va înregistra în 2025 o creștere modestă de 1,5%, față de 0,9% cât a fost în 2024, dar cu mult sub potențialul economiei care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4%, pe termen lung, apreciază analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Această evoluție poate fi periclitată însă de o serie de factori interni – necesitatea gestionării stricte a deficitului bugetar, instabilitatea politică (chiar și după decizia CCR din 11 martie) –, și externi – riscuri geopolitice globale, revenirea lentă a economiei zonei euro.

Conform datelor provizorii detaliate, publicate săptămâna trecută de Institutul Național de Statistică, PIB-ul României în anul 2024 a crescut sub așteptările majorității analiștilor economici cu doar 0,9%, fiind însă foarte aproape de ultima estimarea a echipei RoEM de la finalul anului trecut, de +1 %, revizuită în scădere în două etape de la 3%, respectiv, de la 1,8%.

„Această cifră reflectă o decelerare semnificativă și față de creșterea economică de 2,4% înregistrată în 2023. Iar creșterea economică din ultimul trimestru al anului 2024 s-a situat, de asemenea, sub așteptări, la doar +0,7% față de același trimestru al anului precedent. Principalul motor al creșterii economice în 2024 a fost creșterea veniturilor reale ale populației din România –  creșterea salariilor, în special în sectorul bugetar, creșterea salariului minim, creșterea pensiilor în an electoral –, combinată cu a temperare graduală a inflației. Toate acestea s-au reflectat într-o accelerare semnificativă a cheltuielilor de consum ale gospodăriilor care a avut o contribuție de +3,6% la creșterea PIB-ului României pe întreg anul 2024”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.

Dinamizarea consumului final s-a menținut și în ultimul trimestru al anului precedent (cu o contribuție de +4% la creșterea PIB-ului în acest trimestru), care, conform estimărilor analiștilor RoEM, va rămâne cea mai semnificativă creștere pentru o perioadă destul de îndelungată, 2025 aducând probabil cifre mult mai temperate în acest sens.

„Sectorul privat din România nu a reușit să capitalizeze de pe urma aceastei creșteri a consumului final în 2024, iar acest lucru s-a reflectat în dinamica semnificativ pozitivă a importurilor de bunuri și servicii. Pe de altă parte însă, exporturile au avut o evoluție modestă, atât din cauza problemelor externe, precum evoluția sub așteptări a industriilor din zona euro, cât și a scăderii relative a competitivității economiei românești (creșterea costurilor forței de muncă împreună cu o evoluție mai slabă a productivității muncii). Toate acestea au determinat ca exporturile nete să aibă un aport negativ la creșterea PIB-ului din 2024, de -2,9%”, precizează Csaba Bálint, membru al echipei de cercetători RoEM.

În trimestrul IV al anului 2024, s-a înregistrat o altă supriză negativă din punct de vedere economic, în domeniul investițiilor. Contrar trimestrelor precedente, investițiile au înregistrat o scădere semnificativă (de două cifre!), ca urmare a încetinirii sectorului construcțiilor și a investițiilor industriale, susțin analiștii RoEM.

„În timp ce construcțiile în sectorul rezidențial au arătat deja semne de slăbire în trimestrele precedente, investițiile în infrastructură (alimentate în mare parte de cheltuielile statului) nu au mai reușit să aducă un aport pozitiv la performanța economică a ultimului trimestru din 2024 (cum s-a întâmplat, de exemplu, în 2023): contribuția la creșterea PIB-ului din acest trimestru a fost de

-3,3%, împingând astfel și contribuția anuală în zona negativă (investițiile contribuind cu -0,4% la creșterea PIB-ului în 2024)”, explică Levente Szász, coordonatorul echipei de cercetători.

Din perspectiva principalelor sectoare ale economiei, ultimul trimestru al anului 2024 a adus doar o creștere modestă a industriei și a serviciilor (cu contribuții de +0,2%, respectiv 0,4%, la creșterea PIB-ului în acest trimestru), pe când construcțiile au avut un impact negativ, în concordanță cu scăderea investițiilor (contribuție de -0,7%). Aceste evoluții, susțin economiștii RoEM, împreună cu performanța slabă a agriculturii în trimestrul III din 2024, cauzată în principal de secetă, au determinat o creștere a PIB-ului României de doar 0,9% a în anul 2024.

„În 2025, PIB-ul va avea o accelerare modestă față de cifra din anul precedent, ajungând conform estimărilor noastre la o creștere de 1,5%. La nivelul categoriilor de utilizări componente ale PIB-ului, ne așteptăm ca evoluția dinamică a consumului intern din anul precedent să încetinească semnificativ în acest an: măsurile fiscale destinate reducerii deficitului bugetar vor limita și veniturile populației, iar creșterea record a consumului de anul trecut este oricum nesustenabilă pe termen mai lung. În 2024, exportul net a tăiat mult din creșterea economică, însă, pe fondul decelerării consumului populației, ne așteptăm ca această contribuție negativă să scadă și ea în acest an. După performanța surpinzător de slabă a investițiilor în anul precedent, investițiile bazate pe fondurile europene ar putea «salva» accelerarea creșterii economice în acest an, cu o revenire moderată față de scăderea neașteptată de anul trecut”, spune Csaba Bálint.

Ca acest lucru să se întâmple însă, este esențial ca fondurile europene să fie accesate și utilizate în mod eficient pentru investiții, în special în infrastructură, fără de care accelerarea economică din acest an pare greu de realizat, explică analiștii RoEM.

Un alt factor important pentru economie, despre care s-a discutat prea puțin din cauza crizei politice declanșate la finalul anului trecut, este aderarea deplină a României la zona Schengen,  începând cu 1 ianuarie 2025. Aderarea poate adăuga un plus la creșterea economică a țării prin dinamizarea comerțului internațional (inclusiv în privința exporturilor produselor fabricate în România), prin atragerea unor investitori noi în România care astfel se pot conecta mai ușor la rețeaua logistică din Europa de Vest. De asemenea, apartenența la zona Schengen poate reprezenta un impuls adițional pentru decidenții politici să accelereze dezvoltările infrastructurale, dinamizând astfel transporturile care traversează granița de vest a țării.

„Luând toți acești factori în considerare, estimăm o creștere de 1,5% a PIB-ului în acest an. Dar această creștere, chiar dacă se află peste nivelul creșterii economice din 2024, este cu mult sub potențialul economiei României, care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4% pe termen lung. În plus, contextul intern și extern va pune presiuni suplimentare asupra evoluției economiei țării în acest an”, concluzionează prorectorul UBB.

Despre Romanian Economic Monitor:

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei șase cercetători ai universității implicați în acest demers științific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situației economice din România. Scopul proiectului este informarea clară și precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate, dar și oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, și oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei.

Despre FSEGA:

Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare facultate din țară și una dintre cele mai puternice școli românești în zona economie și afaceri, oferind servicii ştiinţifice și educaționale prin programe de licență, masterat, doctorat, executive education, respectiv prin programe de cercetare avansată, consultanță şi dezvoltare sustenabilă. Aproape 9.000 de studenți nivel licență, masteranzi şi doctoranzi beneficiază de oferta educaţională, didactică şi instituţională a celor 386 de cadre didactice titulare și asociate, atât în Cluj-Napoca, cât şi în cadrul extensiilor de la Reșița, Sfântu Gheorghe şi Sighetul Marmaţiei. Începând din 30 iunie 2021, UBB, prin intermediul FSEGA, a devenit membru permanent cu drepturi depline al European Foundation for Management Development (EFMD), fiind singura instituție de învățământ superior din România cu acest statut. EFMD administrează sistemul EFMD Quality Improvement System (EQUIS), unul dintre cele mai importante mecanisme de asigurare și certificare a calității, respectiv de acreditare la nivel internațional a instituțiilor de învățământ superior în domeniile administrării afacerilor și managementului.